Desenele animate si televiziunea

De cativa ani, desenele animate s-au schimbat radical fata de ceea ce exista la inceputul anilor '90. Era si normal pentru ca asta implica evolutia. Din pacate aceasta schimbare n-a fost numai in bine, pentru ca de foarte multe ori posturile de televiziune de desene animate au fost acuzate de prea multa violenta. Si cuvantul violenta nu este unul care rimeaza prea bine cu copilaria, in nici un context, sub nici o forma.

Copiii au devenit mult mai interesati de desene animate pe parcursul anilor si a devenit o activitate primara in unele cazuri. De obicei, copiii incep vizionarea desenelor animate la televizor la o varsta frageda de sase luni, iar catre varsta de doi sau trei ani copii devin telespectatori entuziasti. Acest lucru a devenit o problema pentru ca prea multi copii se uita la televizor prea mult si serialele pe care le urmaresc (chiar daca sunt desene animate) au devenit violente si creaza dependenta. Comercializarea desenelor animate a devenit coplesitoare si odata cu ea si frecventa mesajelor subliminale. Strategia de marketing este orientata spre copiii pentru a-i face sa isi doreasca sa vizioneze desene animate in mod regulat, dar mesajele subliminale sunt indreptate spre adulti pentru a-i "indruma pe copii sa se bucure de ele". Acest lucru este regretabil, deoarece copiii urmaresc desenele si vad materiale care nu sunt potrivite varstei lor. Copiii care se uita prea mult la televizor sunt mai susceptibili de a avea probleme mentale si emotionale, leziuni oculare si ale creierului si in mod neasteptat creste riscul de a avea o problema fizica.

La inceput, desene animate cum ar fi Popeye sau Tom si Jerry au fost folosite ca medii de divertisment pentru copii, un mod de a da parintilor o scurta pauza pentru odihna. Looney Tunes este un alt exemplu bun - sa ne amintim cum majoritatea dintre ne uitam la vicleniile coiotului pentru a-l prinde pe road runner-ul care nu se lasa niciodata prins. Ce i-ar fi facut coiotul alergatorului daca l-ar fi prins? Probabil l-ar fi mancat. stiind asta, nu vi se pare ca Looney Tunes este un desen animat violent?

Mai apoi, un al doilea set de desene animate, a venit odata cu Cartoon Network si seriale precum Hei Arnold sau Laboratorul lui Dexter. Gandindu-ne la Hei Arnold, comportamentul rautacios poate fi un teren comun pentru mai multi parinti, dar nu mai mult decat Tom si Jerry, sau amicul coiot. Laboratorul lui Dexter combina violenta cu acest comportament, desi intr-un mod nerealist. In timpul anilor 90 au aparut multe dintre cele mai populare desenele animate: Batman si Superman. Sangele si-a facut aparitia cand Superman a fost expus kryptonitei. Batman era batut aproape in fiecare episod si se confrunta cu situatii periculoase, cum ar fi agatarea cu susul in jos deasupra unei piscine de rechini. Chiar daca eroul binelui castiga in cele din urma intotdeauna, aspect ul violente in desene animate era prezent.

Copiii invata mai repede si asimileaza mai multe atunci cand sunt mici. Cum va fi viata lor, daca copii de zece ani urmaresc cum oameni se lupta cu sabii? Ce se intampla unul pierde aceasta lupta? Moare. in timpul vietii noastre vom vedea mai mult de o mie de crime, poate ca nu crimele reale, dar destul de realiste in emisiuni si in filme. De ce sa incepem de cand suntem mici?