Cenzura ameninta viitorul Internetului

Cenzura ameninta viitorul Internetului

Detalii

CategoriiIT
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2013

Voteaza & Distribuie

Descriere

Cenzura devine posibila acolo unde exista un regim autoritar, care nu suporta critica si care dispune de mijloacele de a elimina comentariile care nu-i convin (uneori, cu tot cu autorii lor). Internetul a parut, pentru multa vreme, un teritoriu unde-ti puteai exprima liber opinia si unde anonimatul iti era garantat.




cenzura pe Internet


cenzura pe Internet



Nu degeaba aparuse si ideea general acceptata conform careia pe Internet poti spune ce vrei si nimeni n-are cum sa-si dea seama ca esti, de fapt, un caine. Guvernele au devenit tot mai sofisticate in ceea ce priveste modalitatile prin care neutralizeaza (reprima) criticile, si au luat si Internetul in obiectivele lor, considera parintele Wikipedia, Jimmy Wales.



El a declarat pentru BBC ca mai mult de 40 de tari de pe mapamond practica cenzura, „filtrand" anumite pagini de pe Internet, atunci cand nu blocheaza website-urile cu totul. Uneori, mecanismul cenzurii este asigurat chiar cu concursul unor mari firme, asa cum a procedat Google intr-o intelegere (acum defuncta, de pare) cu guvernul chinez, pentru blocarea accesului catre anumite website-uri pentru internautii din China. Oricum Jimmy Wales este foarte categoric in privinta aceasta:



„Suntem adeptii principiului de a nu coopera niciodata cu cenzura",



afirma el, dupa ce a dezvaluit ca Wikipedia a avut probleme „substantiale" cu China. Guvernul de la Beijing a blocat sistematic accesul la enciclopedia virtula in perioada 2004-2008, dar restrictiile au fost ridicate cu ocazia Jocurilor Olimpice. Dadea prost pentru regim sa nu poti accesa Wikipedia de la terminalul din camera de hotel de la Beijing. Pe de alta parte, Wales arata ca daca esti suficient de bine motivat, din China poti depasi Firewall-ul instalat in jurul Internetului de catre autoritatile comuniste si ca tineretul chinez stie cum sa procedeze pentru a pacali masurile de filtrare impuse „de sus". El este de parere ca una dintre marile lovituri pe care „sistemul" le poate da Internetului este disparitia, treptata, a anonimatului garantat cand navigai pe WWW.


Twitter si Facebook contribuie, se pare, la instalarea acestei realitati in lumea virtuala. Pe Facebook iti poti deschide cont numai daca folosesti numele real si multe website-uri permit lasarea de comentarii de catre utilizatori numai daca acestia intra in contul lor de pe Facebook. Asadar, autorul comentariilor poate fi identificat.


Aceasta posibilitate de a fi descoperit dupa numele real constituie, din start, un mecanism de intimidare, considera o serie de experti care au participat la recenta conferinta pe teme de cybersecuritate, desfasurata la Londra. Autoritatile tind sa justifice „strangerea surubului" pentru identificarea internautilor din necesitatea de a combate criminalitatea informationala, care se prezinta sub numeroase forme si a terorismului, insa masurile luate la gramada pot ajunge sa incalce dreptul la libera exprimare.


In semn de protest fata de operatiunile de ascultare a conversatiilor telefonice si interceptarea mesajelor de tip e-mail, permise de legile nou adoptate in Italia, Wikipedia si-a pus offline toate referirile legate de aceasta tara, cu exceptia uneia. Noua lege cere si website-urilor sa stearga continutul unei postari daca aceasta este considerata „periculoasa" sau „partinitoare".


Jimmy Wales considera ca prin acceptarea unor asemenea amendamente legale se deschide calea spre instalarea cenzurii pe Internet si ca acest lucru nu trebuie sa se intample. Daca noua lege italiana trece de Parlament, Wikipedia ameninta sa-si „retraga" permanent pagina www.wikipedia.it. Website-urile italiene au publicat transcrieri ale conversatiilor telefonice premierului Berlusconi, inregistrate in timpul unei anchete, luna trecuta, si acum legislativul italian ar dori sa limiteze posibilitatea presei si Internetului de a reactiona expunand, „la liber", astfel de lucruri. Parintele Wikipedia, si numai el, crede ca amenintarea la adresa Internetului este una reala. Nu este vorba decat de cenzura, care ar putea compromite libertatea asigurata de WWW.