Calatoria in tub vidat, o inventie a lui Henri Coanda

Calatoria in tub vidat, o inventie a lui Henri Coanda

Detalii

CategoriiStiinta
TaguriInventii
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3803

Voteaza & Distribuie

Descriere

Transportul rapid pe distante mari ar putea fi revolutionat cu ajutorul unei inventii uimitoare a romanului Henri Coanda. Americanii au luat in vizor sistemul de transport in tuburi vidate, studiat in anii' 70 de catre fizicianul si inginerul roman Henri Coanda, iar perspectiva pare a fi favorabila experimentelor si investitiei in inventia acestuia.




Henri Coanda


Henri Coanda, inventatorul principiului calatoriei in tubul vidat




In urma cu aproximativ 50 de ani, conducerea tarii a ordonat inceperea studierii acestui sistem de transport, insa experimentele au fost abandonate dupa ce comunistii s-au temut de eventualele urmari ale descoperirii, de un potential esec sau de erori cu consecinte tragice. In urma experimentelor realizate, totusi, principiul s-a dovedit a fi perfect valabil. Ce presupune, mai exact, calatoria in tuburi vidate?


Aerotub Express, experimentul lui Henri Coanda

Calatoria in tuburi vidate presupunea, inca de la inceput, transportul prin conducte al unor capsule ce pot adaposti atat oameni, cat si marfa. Propulsia capsulei prin tub se realizeaza foarte simplu. Prin eliminarea aerului din conducta, se creeaza vid in fata capsulei, iar in spatele ei, aerul formeaza presiune si impinge astfel capsula. Din pacate, acest proiect al lui Henri Coanda nu a fost dezvoltat si pus in aplicare cat timp fizicianul s-a aflat in viata.




Transport in tub vidat


Transportul in tub vidat, ieftin, sigur si rapid




Coanda vedea in inventia sa o posibilitate ieftina, eficienta si rapida de a transporta marfuri si pasageri pe distante mari intr-un timp cat mai scurt. A avut in plan realizarea unor conducte de transport intre Bucuresti si Ploiesti sau Constanta sau intre Ploiesti si Brasov. Primele experimente au fost realizate in anul 1971 la Maneciu, pe valea raului Teleajen, in Muntii Ciucas si au fost reunite sub proiectul intitulat Aerotub Express. Doua conducte cu diametrul de 1 metru si cu lungimea de 1,3 kilometri au fost asezate de-a lungul albiei Teleajenului. In interiorul lor circula o capsula de otel care nu atingea vitezele impresionante despre care se vorbeste in prezent, insa, la vremea respectiva, era o inovatie in domeniu.




Capsula in tub vidat


Capsula in tub vidat, pregatita sa transporte calatorii




Abia dupa 1980 au fost transportati si oameni in interiorul tuburilor vidate. Capsula avea o lungime de sase metri si putea adaposti doi oameni. In timpul experimentului, capsula a atins viteza de 70 de kilometri pe ora, iar fortele care actionau asupra ei au fost resimtite din plin de cei doi pasageri. Din nefericire, ideea geniala a lui Henri Coanda nu s-a materializat in niciun fel. Experimentele au fost abandonate de teama esecului si a neprevazutului.


Proiectul americanilor poarta numele de Evacuated Tube Transport

In zilele noastre, americanii dezvolta un proiect de anvergura pe baza acestui principiu de transport in tuburi de vid. Vitezele despre care se discuta sunt impresionante: 6500 de kilometri pe ora. Stiinta a evoluat in jumatatea de secol ce a trecut de la experimentele realizate de Coanda iar obiectivele sunt si mai revolutionare. Cu ajutorul tubului vidat, capsula din interiorul acestuia ar putea sa traverseze continentul american de la vest la est si sa ajunga de la Los Angeles la New York in doar 45 de minute.




Capsula pentru pasageri


Capsula pentru pasageri cu sase locuri




Proiectul american include o capsula cu 6 locuri in care oamenii pot calatori la viteze incredibili de mari fara a resimti fortele uriase care actioneaza asupra capsulei. Patentul acestui sistem de transport in tub vidat ce poarta numele de Evacuated Tube Transport apartine americanului Daryl Oster. Avantajele punerii in practica a revolutionarei idei sunt multiple. Transportul in vid este mult mai ieftin, mai putin poluant, silentios si asigura o mai mare siguranta decat transportul feroviar sau aerian.