Adolf Hitler

Detalii

CategoriiEducatie
TaguriSefi de stat
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari17417

Voteaza & Distribuie

Descriere

In 1933, Adolf Hitler a fost numit Cancelar al Germaniei. Seful guvernului din Germania era denumit in mod traditional Kanzler (Cancelar). Denumirea actuala a acestei functii este Bundeskanzler (Cancelar Federal); din 1871 pana in 1945, a fost denumit Reichskanzler (Cancelar Imperial).

In timpul Norddeutscher Bund-ului, din 1867 pana la unificarea Germaniei din 1871, Bundeskanzler era si titlul purtat de Bismarck. In 1933, cladirea Reichstag-ului german din Berlin a fost distrusa intr-un incendiu. In ianuarie 1933, cand Adolf Hitler a devenit cancelar, fara sa obtina majoritatea absoluta, Reichstag-ul (Camera deputatilor din Germania) a fost dizolvat si au fost stabilite alegeri noi pentru data de 5 martie, fiind initiata o campanie electorala violenta.

La data de 27 februarie 1933, un incendiu a distrus partial cladirea Reichstag-ului german. Imediat, Hitler i-a acuzat pe comunisti ca au declansat incendiul. Presedintele von Hindenburg a declarat stare de urgenta si a emis decrete care suspendau dreptul la exprimare si la asociere. Alegerile au conferit o majoritate fragila de mandate national-socialistilor lui Hitler si aliatilor lor, Nationalistii germani.

Au fost luate masuri severe impotriva Partidului Comunist, iar deputatii acestui partid au fost indepartati din Reichstag. In 23 martie, Camera Deputatilor a promulgat Legea de imputernicire, care i-a conferit guvernului, in speta lui Hitler, puteri dictatoriale. Doar social-democratii s-au opus. In senzationalul proces din 1933 privind incendiul Reichstag-ului, un olandez numit Marinus van der Lubbe a fost acuzat de faptul ca a provocat incendiul, ca parte a unui complot al comunistilor.

Mai multi lideri comunisti, inclusiv Georgi Dimitrov, au fost acuzati de complicitate. Van der Lubbe a fost condamnat la moarte; ceilalti au fost gasiti nevinovati. Vreme de mai multi ani, in afara Germaniei s-a presupus ca incendierea Parlamentului a fost provocata chiar de nazisti, fiind vorba de o manevra propagandista pentru a se asigura ca ii vor invinge in alegeri pe comunisti si pe celelalte partide de stanga.

Totusi, probele ulterioare au indicat ca doar Van der Lubbe a declansat incendiul si ca Adolf Hitler a folosit acest lucru drept pretext pentru a lansa o campanie impotriva comunistilor. In timpul guvernarii lui Hitler, Reichstag-ul a avut doar o functie decorativa, fiind chemat din cand in cand sa aprobe masurile importante ale guvernului. Reighsrat-ul (Senatul german) a fost desfiintat in 1934, odata cu suveranitatea statelor germane.