5 beneficii ale vitaminei B5

Organismul are nevoie de cantități optime de vitamine și minerale pentru a funcționa corespunzător. Acestea pot fi asigurate cu succes printr-o alimentație echilibrată și variată. Fiecare substanță nutritivă exercită funcții diferite în corp. Vitamina B5 sau acidul pantotenic face parte din complexul vitaminic B și este hidrosolubilă (se absoarbe în prezența apei). Descoperă care sunt beneficiile sale pentru organism și în ce alimente se găsește!

Roluri și beneficii

Vitamina B5 are următoarele funcții și beneficii:

1. Susține metabolismul

Precum alte vitamine din complexul B, acidul pantotenic are un rol important în metabolismul proteinelor, glucidelor și lipidelor. Vitamina B5 ajută la descompunerea acestor macronutrienți și, implicit, la obținerea de energie (1).

2. Este implicată în sinteza de coenzima A

Vitamina B5 este precursorul coenzimei A, o substanță esențială pentru sinteza de acizi grași și pentru extragerea acestora din alimente, în timpul digestiei (2). De asemenea, coenzima A este esențială pentru multe procese din organism, cum ar fi sinteza de neurotransmițători – substanțe care transmit semnale către celule (2, 3).

3. Poate scădea riscul cardiovascular

Acidul pantotenic ar putea influența nivelul de grăsimi din sânge. Acesta poate îmbunătăți nivelul de trigliceride, colesterol total, LDL și HDL, scăzând astfel riscul de afecțiuni cardiovasculare. În orice caz, sunt necesare mai multe cercetări pe această temă (3).

4. Susține sănătatea creierului

Coenzima A, sintetizată de vitamina B5 este necesară pentru formarea mielinei (o membrană a neuronilor) și acetilcolinei (substanță care transmite impulsul nervos). Deficitul de acid pantotenic joacă un rol important în anumite boli neurodegenerative, cum ar fi demența (4).

5. Îmbunătățește aspectul pielii

Un aport optim de vitamina B5 ar putea reduce severitatea acneei și ar stimula procesele de vindecare ale pielii (1). Surse alimentare Vitamina B5 se găsește în cantități însemnate atât în alimente de origine animală, cât și în cele de origine vegetală:

• carne de vită;
• carne de pui;
• viscere, cum ar fi ficatul de vită;
• cereale integrale;
• ciuperci;
• pește și crustacee;
• lapte și iaurt;
• ouă;
• avocado;
• cartofi;
• semințe de floarea soarelui;
• legume și leguminoase boabe;
• cereale pentru micul dejun îmbogățite cu vitamine și minerale (1, 2)

Deficitul de B5

Pentru că vitamina B5 se găsește în majoritatea alimentelor, deficitul este rar întâlnit. Acesta apare doar la persoanele cu malnutriție severă. Totuși, acești pacienți au numeroase alte deficiențe nutriționale, așa că este dificil de identificat simptomele provocate exclusiv de deficitul de B5 (2). În orice caz, un deficit de acid pantotenic s-a asociat cu stări de oboseală, iritabilitate, tulburări de somn, simptome gastrointestinale, amorțeală la nivelul membrelor, dureri de cap și anorexie (2). Tocmai pentru că majoritatea alimentelor conțin acid pantotenic, nu este necesară suplimentarea la persoane care se alimentează corect. Un aport prea mare de vitamina B5 poate cauza diaree și alte simptome gastrointestinale (2). Cere sfatul medicului înainte de a utiliza suplimente cu vitamine și minerale!

Prin urmare, urmează o dietă sănătoasă și variată pentru a te asigura că organismul tău primește cantități optime de vitamine și minerale, inclusiv de B5!


Referințe:

1. Felman, Adam. “What to Know about Vitamin B5.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 24 Apr. 2017, medicalnewstoday.com/articles/219601. Accessed 27 Nov. 2022.
2. “Office of Dietary Supplements - Pantothenic Acid.” Nih.gov, 2020, ods.od.nih.gov/factsheets/PantothenicAcid-HealthProfessional/. Accessed 27 Nov. 2022.
3. Sanvictores, Terrence, and Shaylika Chauhan. “Vitamin B5 (Pantothenic Acid).” Nih.gov, StatPearls Publishing, 12 Oct. 2022, ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563233/. Accessed 27 Nov. 2022.
4. Ismail, Nashwah, et al. “Vitamin B5 (D-Pantothenic Acid) Localizes in Myelinated Structures of the Rat Brain: Potential Role for Cerebral Vitamin B5 Stores in Local Myelin Homeostasis.” Biochemical and Biophysical Research Communications, vol. 522, no. 1, Jan. 2020, pp. 220–225, sciencedirect.com/science/article/pii/S0006291X19321722, 10.1016/j.bbrc.2019.11.052. Accessed 27 Nov. 2022.

Sursa foto: Shutterstock.com