Bastilia

Detalii

CategoriiStiinta
TaguriConstructii
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari7938

Voteaza & Distribuie

Descriere

Construirea Bastiliei a fost hotarata in secolul al XIV-lea, iar scopul ei a fost acela de a apara partea de est a Parisului impotriva englezilor. Constructia ei s-a desfasurat intre anii 1367 si 1371, urmand planurile Maresalului Hugh Aubriot. Deoarece era nevoie de mana de lucru, Aubriot si-a trimis arcasii sa "recruteze" toti lenesi capitalei pentru a-i pune la munca.

In fara nemultumirii generale, Aubriot a fost disgratiat si a devenit primul „oaspete" al acestei cladiri. Castelul era format din opt turnuri, ai caror pereti masurau aproape 2 m grosime, iar zidurile care le legau erau groase de 3m. Cetatea era inconjurata de un sant pe care Sena il umplea cu apa in timpul iernii.

Castelul a devenit inchisoare de stat

Desi unii detinuti au fost inchisi acolo, Bastilia a devenit inchisoare de stat abia in secolul al XVII-lea, sub conducerea cardinalului Richelieu. Intemnitarea se facea prin scrisori secrete la comanda regelui si nu prin judecata. Erau inchisi criminali de stat, tradatori si spioni, scriitori care displaceau Puterii, fiii dezmatati ai familiilor bune. Chiar si aristocrati, cum a fost Marchizul de Sade, care a iesit cu putin timp inainte de 14 iulie 1789, si scriitori precum Voltaire au fost prizonierii Bastiliei.

Acesta din urma, acuzat ca a scris un pamflet la adresa fiicelor regelui, a ramas intemnitat aproape un an, in 1717. La eliberare, a primit de la Regent o pensie de mii de coroane, care i-a dat ocazia de a face o gluma: „Ii multumesc Altetei Regale ca se ocupa de hrana mea, dar o rog sa nu se mai ingrijeasca de locuinta mea."

Un alt prizonier faimos a fost Henri Masers, numit „Latude" (1725-1805), cunoscut pentru numeroasele sale pamflete. El si-a petrecut 28 de ani din viata, inchis in inchisoarea Bastiliei, pentru incercarea de a o santaja pe Marchiza de Pompadour, trimitandu-i un pachet exploziv. Se plangea ca puiul servit in inchisoare nu era suficient impanat si cerea ca hainele lui sa fie captusite cu blana!

Cel mai faimos si desi cel mai misterios prizonier a fost Omul cu masca de fier. Cine era acesta? Un frate geaman al lui Ludovic al XIV-lea, asa cum spunea Voltaire, Contele Mattioli, preotul Eustache Dauger sau pajul regelui Eustace de Cavoye... misterul ramane. Doua fragmente din jurnalul lui Dujonca, maiorul Bastiliei din acele timpuri, spun ca: „Joi, 18 septembrie 1698, la orele trei dupa-amiaza, domnul de Saint-Mars, guvernator al Bastiliei, venind din Insulele Sainte-Marguerite, a adus cu el un prizonier de la Pinerolo, care este intotdeauna mascat si al carui nume nu il stie nimeni."

Cinci ani mai tarziu: „Luni, 19 noiembrie 1703, prizonierul necunoscut, mascat mereu cu o catifea neagra pe fata, a iesit de la slujba putin bolnav. A murit astazi, la ora zece seara, fara sa fi avut o boala severa."

In general, prizonierii erau bine tratati, aveau voie sa-si aduca propria mobila, sa dea cine, iar unii detinuti puteau merge chiar si la o plimbare in oras, cu conditia sa se intoarca la inchisoare seara! Mesele servite erau, uneori, generoase si extrem de costisitoare pentru stat, astfel incat Necker planuia sa inchida Bastilia.

In 1788, locotenentul regelui, Pujet, preconiza inchiderea cetatii si estima ca economia si-ar fi revenit cu 1400 00 de livre. Regele platea sume considerabile pentru intretinerea personalului: salariul guvernatorului, al ofiterilor, al soldatilor, al usierilor, al medicilor, al preotilor. Personalul era mai numeros decat detinutii.

La 14 iulie 1789, Bastilia a cazut.