RomTherm

Despre sinucidere - Emile Durkheim

Referate

Emile Durkheim s-a nascut la Epinal in 15 aprilie 1858. Provenit dintr-o familie cu o puternica traditie religioasa, Durkheim a studiat in tinerete ebraica si doctrina talmudica. A absolvit scoala normala si si-a sustinut doctoratul in filosofie cu teza Despre diviziunea muncii sociale, insotita de o teza complementara redactata in latina asupra Contributiei lui Montesqieu la construirea stiintei sociale.




Emile Durkheim


Emile Durkheim, intemeietorul sociologiei ca si disciplina stiintifica




Intre 1885-1886 studiaza stiintele sociale in Paris, apoi in Germania sub conducerea lui Wundt. Dupa intoarcerea din Germania publica in revista filosofica trei articole despre "Studii recente asupra stiintelor sociale", "Stiinta pozitiva si morala in Germania" si "Filosofia in universitatile germane". Din 1882 preda la doua licee din provincie, iar in 1887 este profesor de pedagogie si stiinta sociala la Universitatea din Bordeaux, si care este primul curs de sociologie predat intr-o universitate.


In 1895 publica Regulile metodei sociologice. In 1896, cursul de sociologie devine curs obligatoriu. In 1902 este profesor titular de pedagogie la Sorbona si va preda si sociologia. In 1906 preda la catedra de pedagogie a facultatii de litere din Paris, in 1912 publica Formele elementare ale vietii religioase si in 1913 catedra sa primeste numele de "chair de sociologie" de la Sorbona.


Fondator al sociologiei ca disciplina stiintifica si universitara, Emile Durkheim este organizatorul scolii franceze de sociologie. La 15 noiembrie 1917, prin disparitia sa marcheaza incheierea temporara a unui capitol referential al evolutiei sociologiei.


Sinuciderea (Le suicide, 1897) este a treia lucrare importanta a lui Durkheim, importanta datorata abordarii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan - cresterea frecventei sinuciderilor catre sfarsitul secolului XIX. Unul dintre principalele merite ale acestei lucrari este de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punand in evidenta conditionarea sociala a judecatilor morale.


Pentru inceput o definitie a sinuciderii ar clarifica lucrurile: "Sinuciderea este orice caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre care aceasta stie ce rezultat va produce". Sinuciderea este actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca.


In cartea I a acestei lucrari, intitulata Factorii extra-sociali, Emile Durkheim abordeaza patru teme importante:


- capitolul I: Sinuciderea si starile psihopatice.


- capitolul II: Sinuciderea si starile psihologice normale. Rasa. Ereditatea.


- capitolul III:Sinuciderea si factorii cosmici.


- capitolul IV: Imitatia In primul capitol - Sinuciderea si starile psihopatice, se discuta influenta pe care o pot avea cauzele extra-sociale (dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic) asupra sinuciderilor.


Exista mai multe conceptii, conform carora "sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie speciala" sau ca "sinuciderea ar fi un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie, neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos".


In viziunea lui Emile Durkheim, exista patru tipuri de sinucidere care reprezinta speciile cele mai importante (Jousset si Moreau de Tours):


a) Sinuciderea maniaca - se datoreaza halucinatiilor sau conceptiilor delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara. Halucinatia apare brusc, si la fel si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare, incercarea a esuat, ea nu mai este reluata, cel putin pentru moment.


b) Sinuciderea melancolica - este legata de o stare generala exagerata de depresie si tristete, care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur. Viata este vazuta in negru, si i se pare plictisitoare si dureroasa. Acesti bolnavi sunt foarte perseverenti in telul urmarit.


c) Sinuciderea obsesiva - nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzata doar de ideea fixa de a muri.


d) Sinuciderea impulsiva sau automata - este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare brusc, si bolnavul nu-i poate rezista.




Comentarii


Postat de Mihai , 19 Iulie 2011, 11:25

CORDINEANU MIHAI: SI ACUM ULTIMII CALAI ANGAJATI DIN SRI INTR-O SECTIE DIN SRI AU IN CALC LOR CU TOATE IMPLANTURILE SECURISTE DIN NASTERE SI TOATE FRECVENTELE BAIETI BUNI SI FETE BUNE, AU FRECVENTELE LOR IN CALC LOR DE MULT TIMP, PE MINE M-AU LUAT IN DEC 1998 CAND TRAIAM CA CEL MAI FERICIT BAIAT SI REFUZA SA II DEA INAPOI IN SRI, SE TEM SA NU-I STIE SRI CE FAC, SI OBLIGA BAIETI SI FETE CARE NU AU NICI CEA MAI MICA PROBLEMA, IN LOC SA TRAIASCA CA CEI MAI FERICITI, II OBLIGA SA SE SINUCIDA SAU SA O SFARSEASCA RAU, EU AM REUSIT SA AFLU SI SA SCRIU ! SI EU O SA MA SINUCID VREAU SA-MI DAU FOC NU MA LASA SA TRAIESC DELOC CU O FATA, NU MA LASA DELOC SA MUNCESC

 
Postat de mary anne , 03 Mai 2011, 19:44

Niciun om nu are dreptul sa-si ia viata din moment ce el nu a facut nimic ca sa o primeasca.Viata e un dar nemeritat si trebuie traita in conformitate cu voia Celui care ne-a dat-o in dar.Poate un obiect sa-i spuna creatorului sau "Pt ce m-ai facut?Nu vezi ca nu am niciun rost aici?" NU!!!Credeti ca sinuciderea este o posibilitate? De unde stiti voi ca murind nu o sa ajungeti intr-un loc mai rau decat cel in care va aflati traind?Nu va inselati crezand ca odata morti viata a incetat!!!Exista viata dupa moarte fiindca spiritul este nemuritor si intr-un fel sau altul va cauta un loc in care sa mearga.Ei bine sufletele celor sinucigasi sunt sortite sa ajunga in iad si doar gandindu-va la cuvantul"iad" va puteti da seama ca nu este un loc dragut de trait. In concluzie un om inainte de a-si lua viata mai ar tebui sa se mai gandeasca odata unde va sta tot restul Vesniciei,care, nu are o limita, ci e nesfarsita!!!

 
Postat de cipy , 26 Decembrie 2010, 13:06

sinuciderea nu o poti trata...depresia nu este inteleasa daca nu e traita...

 
Postat de april11 , 28 Ianuarie 2009, 00:32

stii cum e cu sinuciderea?
nu poate fi clasificata in nici un caz dupa criteriile de mai sus
aici este trata ca si o boala...ramane insa intrebarea ...individul care cauzeaza acest simptom , daca tu...esti sanatos si el are sentimente deviante...asa...incat in marea ta dragoste nu le observi....atunci cum se cheama?
molipsire?

eu cred ca sinuciderea este negativista...cum s-a mai spus
insa cred ca si oamenii cu care vii in contact iti provoaca necesitatea acestui act

 
Postat de april11 , 28 Ianuarie 2009, 00:32

stii cum e cu sinuciderea?
nu poate fi clasificata in nici un caz dupa criteriile de mai sus
aici este trata ca si o boala...ramane insa intrebarea ...individul care cauzeaza acest simptom , daca tu...esti sanatos si el are sentimente deviante...asa...incat in marea ta dragoste nu le observi....atunci cum se cheama?
molipsire?

eu cred ca sinuciderea este negativista...cum s-a mai spus
insa cred ca si oamenii cu care vii in contact iti provoaca necesitatea acestui act

 
Postat de oana6200 , 13 Februarie 2008, 14:58

Serios vorbind, chiar exista oameni pentru care viata este mai greu de suportat dedcat moartea, pe care nu ii mai vrea nimeni si nu au unde sa se duca. Toata luma face pe lupul moralist si ii "roaga" sa se "lupte cu viata", dar nimeni nu face nimic pentru ca drumul lor spre moarte sa fie mai putin dureros.

 
Postat de raluteleoak , 28 Aprilie 2007, 12:22

marfa pt o recenzie

 
Postat de ivona_mossora , 29 Noiembrie 2006, 12:50

Emile Durkheim s-a nascut la Epinal in 15 aprilie 1858. Provenit dintr-o familie cu o puternica traditie religioasa, Durkheim a studiat in tinerete ebraica si doctrina talmudica. A absolvit scoala normala si si-a sustinut doctoratul in filosofie cu teza Despre diviziunea muncii sociale, insotita de o teza complementara redactata in latina asupra Contributiei lui Montesqieu la construirea stiintei sociale. Intre 1885-1886 studiaza stiintele sociale in Paris, apoi in Germania sub conducerea lui Wundt. Dupa intoarcerea din Germania publica in revista filosofica trei articole despre "Studii recente asupra stiintelor sociale", "Stiinta pozitiva si morala in Germania" si "Filosofia in universitatile germane". Din 1882 preda la doua licee din provincie, iar in 1887 este profesor de pedagogie si stiinta sociala la Universitatea din Bordeaux, si care este primul curs de sociologie predat intr-o universitate. In 1895 publica Regulile metodei sociologice. In 1896, cursul de sociologie devine curs obligatoriu. In 1902 este profesor titular de pedagogie la Sorbona si va preda si sociologia. In 1906 preda la catedra de pedagogie a facultatii de litere din Paris, in 1912 publica Formele elementare ale vietii religioase si in 1913 catedra sa primeste numele de "chair de sociologie" de la Sorbona.
Fondator al sociologiei ca disciplina stiintifica si universitara, Durkheim este organizatorul scolii franceze de sociologie. La 15 noiembrie 1917, prin disparitia sa marcheaza incheierea temporara a unui capitol referential al evolutiei sociologiei.

Sinuciderea (Le suicide, 1897) este a treia lucrare importanta a lui Durkheim, importanta datorata abordarii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan - cresterea frecventei sinuciderilor catre sfarsitul secolului XIX. Unul dintre principalele merite ale acestei lucrari este de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punand in evidenta conditionarea sociala a judecatilor morale.
Pentru inceput o definitie a sinuciderii ar clarifica lucrurile: "Sinuciderea este orice caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre care aceasta stie ce rezultat va produce" . Sinuciderea este actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca.

In cartea I a acestei lucrari, intitulata Factorii extra-sociali, Durkheim abordeaza patru teme importante:
- capitolul I: Sinuciderea si starile psihopatice.
- capitolul II: Sinuciderea si starile psihologice normale. Rasa. Ereditatea.
- capitolul III:Sinuciderea si factorii cosmici.
- capitolul IV: Imitatia

In primul capitol - Sinuciderea si starile psihopatice, se discuta influenta pe care o pot avea cauzele extra-sociale (dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic) asupra sinuciderilor.
Exista mai multe conceptii, conform carora "sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie speciala" sau ca "sinuciderea ar fi un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie, neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos".
Exista patru tipuri de sinucidere care reprezinta speciile cele mai importante (Jousset si Moreau de Tours):
a) Sinuciderea maniaca - se datoreaza halucinatiilor sau conceptiilor delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara. Halucinatia apare brusc, si la fel si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare, incercarea a esuat, ea nu mai este reluata, cel putin pentru moment.
b) Sinuciderea melancolica - este legata de o stare generala exagerata de depresie si tristete, care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur. Viata este vazuta in negru, si i se pare plictisitoare si dureroasa. Acesti bolnavi sunt foarte perseverenti in telul urmarit.
c) Sinuciderea obsesiva - nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzata doar de ideea fixa de a muri.
d) Sinuciderea impulsiva sau automata - este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare brusc, si bolnavul nu-i poate rezista.


 
Postat de gpanescu , 14 Noiembrie 2006, 22:42

da.... te impusti :)))))

 
 

Va rugam asteptati...

Comenteaza

Informatii personale

(Nu va fi afisat)
captcha Refresh

(Optional)