Romania in context geopolitic european


Imi place (apasati din nou pentru a anula) 9 voturi Nu imi place (apasati din nou pentru a anula)
Romania in context geopolitic european
CategoriiEducatie
TaguriPolonia, Referate, România
Modificatacum 3 luni si 2 saptamani
Vizualizari9416

Descriere

Spre deosebire de pozitia geopolitica a unei tari- cea geografica este fixa. si, totusi, desi cu totii o cunoastem sau o intuim, pozitia geografica a Romaniei este interpretata in diverse moduri. Diversi analisti politici spun ca Romania este o tara din Europa Centrala. si totodata, aflata in nordul Peninsulei Balcanice, deci nu in cadrul Balcanilor. Aceasta subliniere se impune pentru a marca distantarea de „butoiul de pulbere al Europei", renume confirmat, din pacate, de evenimentele din ultimul deceniu al secolului XX.


In perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial pana aproape de zilele noastre, Romania a fost plasata in Europa de Est, aceasta fiind insa o pozitie geopolitica referitoare la tarile comuniste europene, si nu una geografica. insusi Departamentul de Stat al SUA a dat, la inceputul anului 1994, o declaratie prin care preciza recunoasterea faptului ca „Romania nu mai este considerata o tara din Europa de Est". In decursul timpului, Romania a fost considerata fie tara balcanica (deci parte a Peninsulei Balcanice), fie tara est-europeana, fie central-europeana ori mai recent, ca facand parte din Europa mediana.





Romania


Romania



Din pacate, in ciuda evidentei, chiar si in zilele noastre, o serie de publicatii, inclusiv din tari latine, trateaza Romania la capitolul „tari balcanice" si deci, o plaseaza in Balcani. De exemplu, un anuar economic si geopolitic lansat in urma cu aproape 20 de ani si care are o circulatie internationala extinsa. in editia din 1997, de pilda, Romania este tratata la capitolul „Les Balkans", impreuna cu Albania, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina, Macedonia, Croatia, Slovenia, Iugoslavia.


Ne putem intreba de ce dintre tarile balcanice lipsesc din enumerarea de mai sus Grecia si Turcia, acestea fiind tratate separat intr-o alta grupare, respectiv la Mediterana Estica. De ce acolo, si nu in Balcani, ne spun chiar autorii respectivi:



din motive de vecinatate, dezvoltare culturala si civilizatie comune.



Apartenenta Romaniei la Europa Centrala nu este recunoscuta de toata lumea. Cel care a definit cel mai bine notiunea de Europa Centrala a fost un cunoscut geograf francez, Emmanuel de Martonne, un excelent cunoscator al tarii noastre. Cea mai convingatoare argumentare o face in volumul al IV- lea intitulat „L’Europe Centrale" din tratatul de „Géographie universelle" pentru a marca pozitia de mijloc pe care o ocupa tarile considerate a se afla intre Europa Occidentala, „mai articulata" si Europa Orientala, „mai compacta".


Asadar, situarea intre o Europa a peninsulelor, golfurilor si marilor si o Europa a campiilor nesfarsite. De Martonne includea in aceasta parte a Europei urmatoarele tari: Germania, Polonia, Elvetia, Austria, Cehoslovacia, Ungaria si Romania- evident Romania Mare. insa, potrivit conceptiei germane cu privire la Mitteleuropa, care in traducere inseamna acelasi lucru, configuratia Europei Centrale este diferita de cea data de Martonne. „Dispare" din regiune Romania si, in schimb, apar tari precum Croatia si Slovenia, tari balcanice, dar care au gravitat in jurul Germaniei.





Romania in Europa


Romania in Europa



Exista chiar si o configuratie mai restransa a Europei Centrale, respectiv cea din acceptiunea „Grupului de la Visegrad", cuprinzand numai Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Austria, regiune europeana contrapusa ostentativ „Balcanilor".


Gama reprezentarilor posibile ale pozitiei geografice a Romaniei nu se opreste insa aici. A aparut si conceptul de Europa Mediana. Acesta a fost lansat de geopoliticianul Michel Foucher in lucrarea „Fragments d’Europe". Potrivit lui Foucher, conceptul de Europa Mediana apare, in gama reprezentarilor geopolitice posibile, drept cel mai pertinent pentru a desemna vechea „Europa de Est" si argumenteaza acest lucru prin : „situarea geopolitica intermediara intre Vest si Urss sau Rusia (acum) ; starea actuala de tranzitie intre acesti doi poli de organizare; mostenirea teritoriala si politica impusa de Est; modernizare, totusi, impulsionata de Vest". intrebarea care apare este care sunt, totusi, limitele acestei Europe Mediane? Acest ansamblu median coincide in nord cu Europa Centrala, in sens strict (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Croatia).


In sud acest ansamblu cuprinde o parte din Orientul European - Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bulgaria, Romania - si se revarsa spre Ucraina si Belarus".Principala obiectie la Europa Mediana este aceea ca noul termen are tot conotatii (geo)politice ca si cel de Europa de Est. Asadar, Peninsula Balcanica, Europa de Est, Europa Centrala, Europa Mediana. Oare ce Europa mai urmeaza?



Denis Touret, specialist francez in drept international, o defineste ca fiind o stiinta:



Geopolitica este stiinta umana, realista, care are ca obiectiv sa determine, dincolo de

aparente, care sunt caracteristicile obiective ale geografiei fizice si umane care conditioneaza deciziile strategice ale actorilor internationali din viata ideologica, politica si economica mondiala.



La fel si geograful Yves Lacoste:



Geopolitica are ca obiect descrierea si explicarea rivalitatilor de putere privind teritoriile, rivalitatile nationale.



Tot stiinta o considera si geopoliticianul American (de origine romana) Ladis Kristof, unul dintre primii analisti care au incercat reabilitarea domeniului:



Geopolitica are in centrul atentiei fenomenele politice si incearca sa le dea o interpretare geografica si, totodata, studiaza aspectele geografice ale acestor fenomene.



De altfel L. Kristof este primul analist american care a pledat pentru revenirea la termenul de Geopolitica, incepand cu studiul sau din 1960. Acest lucru i s-a parut prematur unui veteran al studiilor politice americane, Norman Pounds, autor al unei lucrari de referinta in domeniu, intitulata Political Geoghraphy, in care afirma, in editia din 1969:



Daca aceasta carte este Geografie Politica sau Geopolitica, numai cititorii vor putea raspunde. Reinvierea termenului de Geopolitica de catre Kristof este, probabil, prematura si va ramane asa atata vreme cat multa lume asociaza termenul cu inumana politica a celui de-al Treilea Reich.



Un alt american, P.O. Sullivan, considera insa ca



geopolitica este o disciplina universitara care studiaza geografia relatiilor dintre detinatorii puterii, fie ca sunt sefi de state, fie organizatii transnationale.



In schimb, literatura socio-politica din tarile comuniste, inclusiv din Romania, dupa modelul

sovietic a considerat Geopolitica fie o teorie,fie o doctrina. Alti analisti, intre care Hervé Coutau-Bégarie, o apreciaza a fi doar o metoda:



Geopolitica sau geostrategia nu exista nici ca substanta, nici ca esenta, deoarece acesti doi termeni nu acopera o realitate; geopolitica si geostrategia nu reprezinta decat o modalitate de abordare a acesteia. Intradevar, este vorba despre o metoda, despre un mod de rationament; nu se poate deci afirma ca un anume eveniment apartine geopoliticii; in schimb se poate afirma ca un anume eveniment sau un anume fapt poate fi interpretat in termeni ce tin de geopolitica si geostrategie.



Avand in vedere domeniile implicate si suportul necesar pentru a explica fenomenele ce incumba Geopoliticii, consider ca Geopolitica este, in fapt, o disciplina stiintifica interdisciplinara, la granita dintre Geografie, Istorie, stiinta Politica si stiintele Sociale, care stabileste relatia dintre evenimentele politice si spatiul geografic, precum si distributia puterii pe Glob.


Daca pozitia geografica a unei a unei tari este fixa, stabilita de jocul fortelor naturii si exprimata in anumite jaloane naturale, pozitia geopolitica este variabila in timp, uneori chiar pe termen foarte scurt, in functie de modificarea anumitor factori socioeconomici si politici. Cel mai bun raspuns l-a dat, in urma cu peste trei veacuri, cronicarul umanist Miron Costin (1633-1691) care, referindu-se la Moldova, dar in fapt afirmatia sa poate fi extinsa la intreaga Romanie, a afirmat ca « se afla situata in calea rautatilor ».


La sfarsitul secolului XX, la granita dintre milenii, Romania se afla plasata, din punct de vedere geopolitic, la intersectia axelor geoeconomice Vest-Est (Europa Occidentala- Spatiul ex-sovietic) si Nord-Vest – Sud - Est (Germania si Europa Centrala – Asia Mica si Orientul Apropiat). Totodata, Romania se afla situata la intersectia unor axe geoeconomice in curs de consolidare : axa marilor (Marea Caspica- Marea Neagra- Marea Mediterana ) si axa fluviilor si canalelor (Rhin- ain- Dunare), legand Marea Nordului cu Marea Neagra.


Cum valorifica Romania o asemenea pozitie favorabila, aceasta este o cu totul alta problema ; desigur, exista si consecinte negative ale pozitiei geopolitice a tarii noastre.


Romania se afla, din punctul de vedere al populatiei, dar si al potentialului civil si militar, la intersectia cercului largit al Europei Centrale- in cadrul careia ocupa locul al doilea dupa Polonia – cu cercul largit al zonei Balcanilor, in care tara noastra este plasata pe locul al treilea, dupa Turcia si Grecia (ca suprafata si populatie se situeaza pe locul al doilea, dupa Turcia).


Romania devine tot mai legata de spatiul balcano - dunareano - pontic. si aceasta intrucat, stapanit sau numai controlat, timp de mai bine de doua milenii, de o mare putere – fie aceasta Imperiul Roman ori cel Bizantin, Imperiul Otoman, Imperiul Rus ori Imperiul Austro-Ungar – spatiul balcano- dunareano- pontic joaca el insusi un rol important in economia si politica europeana si mondiala.


Intr-un asemenea context a crescut interesul unor puteri europene, si nu numai, care vor, fie sa nu-si piarda privilegiile din zona sau sa si le recastige, ori care vor sa devina factori de influenta.


Simplele coordonate geografice sau geopolitice nu sunt insa indestulatoare. Motiv pentru care, ca popor trebuie sa incetam in a mai crede in faptul ca Occidentul se va grabi sa-si plateasca datorii istorice sau ca noi romanii, am fi destinati unui viitor stralucit numai prin simpla prezenta sau asezare geografica.


Asadar se impune ca Romania sa faca in asa fel incat coordonatele sale geografice sa fie dublate de unele socioeconomice, care sa constituie cu adevarat o sursa de atractie si putere.