Paranoia - se poate vindeca?

[Mr.Pervy McPervert 11555]

Daca nu-ti faceam prietenul taran, era pertinenta parerea, nu?

Bine, prietenul tau grobian, cauta sa te izoleze de tot ceea ce inseamna sex masculin, o face pentru ca el n-a scapat de stadiul pestera si asta ii ofera lui siguranta, stie ca ceva ii apartine lui, ca nu-i iese din cuvant.

Ii face placere atunci cand dai din colt in colt sa justifici pana si cele mai banale lucruri, cum ar fi un buna de la un fost coleg pe strada, se simte puternic, se simte stapan...nu e paranoic, e doar un grobian penibil.

Tu continua sa-i faci jocul crezand ca sufera de paranoia, o sa obosesti pan' la urma.

Editat Septembrie 19, 2012 de Pharrell24

[S.R. 5188]

@S.R., ce te face sa crezi ca ma "atrag barbatii ca el"? De unde genralizarea asta? Am spus eu ca e a unspea relatie cu un "taran gelos" si ca sunt in cautarea unui al doispelea?

 

Si da, problema cu tata e evidenta, o spun toti psihologii, in frunte cu Freud. Dar daca n-a existat? Daca am avut o copilarie normala (cat se putea) si am fost iubita de parinti? Hai sa fim seriosi, daca eu am iesit cu problema asta din cauza faptului ca nu mi-am primit pupicul de la tata, altii cat de defecti trebuie sa fie? Pai toti orfanii trebuie sa fie dilii rau, iar cei crescuti la orfelinat nu au nicio sansa sa fie normali, nu? Sau copii batuti de parinti, aia cu siguranta au nevoie de multe sedinte de psihoterapie. Sa nu mai zic de cei cu parinti divortati. Traumatizati pe viata...Nu vor putea avea niciodata niste relatii sanatoase din punct de vedere emotional...Ah, cat ador psihologia de 2 bani citita (de voi) in reviste precum viva

Gee, ce dragut, tu ai intrat de fapt sa te certi cu cineva ca te plictiseai... cool :D

 

Deci...

 

TU AI O PROBLEMA !!! TU ! TU ! TU ! TU ! TU !

 

Nu se spunea "a unspea" ci "a enspea" de la "n" care defineste un numar necunoscut.

 

Si stii de ce ai tu o problema ? Uite d-aia ca indiferent cine ce-ti zice sari in sus si chestionezi pe cel ce ti-a dat raspunsul ca cine este el si de unde stie el s.a.m.d.

 

Deci, poate m-am inselat, poate barbatul respectiv e ok, dar tu ai un comportament aiurea fata de el ceea ce il determina sa nu aiba incredere in tine pentru ca nu esti 100% in controlul a ceea ce faci, ca ti se pune capsa repede si vorbeste tastatura/gura fara tine. Am cunoscut o tipa care tot asa facea. Ma rog, inca o cunosc, ca n-a murit. Si ea facea la fel, se cupla cu unul, apoi se desparteau si se recuplau si tot asa, si ea se plangea ca se intampla asta pt ca ala nu o baga in seama. O scurta perioada de timp am fost si eu cuplat cu ea. Si am aflat de ce nu statea niciunul, de ce toti fugeau dupa un timp - ca era nebuna si o lua razna periodic si ma acuza de diverse tampenii sau imi tinea morala fara niciun motiv sau ma dadea afara pe usa, dup-aia tot ea ma chema si tot asa.

 

Stiu, viata e greu. Dar TUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU AI O PROBLEMA !!! :tease: (citeste despre schizofrenie ;))

[Mr.Pervy McPervert 11555]

Neah, ea doar refuza sa isi vada prietenul si din alt unghi, ea vede ceva ce trebuie reparat, are episoade din astea de loialitate exagerata si misiuni mesianice.

Era mult mai greu sa admita ca ala doar se comporta aiurea, nu era nimic de reparat, dar asa, considerand ca e paranoic, e automat bolnav, deci trebuie ori sa-l faca bine, ori sa stea langa el pana se face bine, este de datoria ei cum ar veni.

Ori asta, ori se simte vinovata de ceva si are impresia ca merita ce indura.

In ambele cazuri, I couldn't care less, nu eu imi irosesc timp pretios.

Editat Septembrie 19, 2012 de Pharrell24

[S.R. 5188]

O fi, dar pentru mine e foarte dubios ca s-a luat de orice sfat sau idee care nu-i convine la modul personal, pe sistemul "ce stiti voi, mah, cine sunteti voi sa ziceti asa ceva ?". D-aia cred ca s-a bagat in seama ca n-avea cu cine se certa sau a cerut un sfat special ca sa aiba dup-aia ce reprosa la raspunsurile primite. Deci topicul e bine deschis la psihologie, in cazul asta, insa subiectul de studiu nu e barbatul ei, ci ea insesi.

[Badaboom 19]

 

Nu se spunea "a unspea" ci "a enspea" de la "n" care defineste un numar necunoscut.

 

 

Stiu, viata e greu. Dar TUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU AI O PROBLEMA !!! :tease: (citeste despre schizofrenie ;))

 

intamplarea face ca eu chiar am vrut sa spun a unspea (de la cifra 11...si da, corect este a unsprezecea) avand sens si in context (dupa a unspea relatie am vorbit de al doispelea barbat). Limba romana o cunosc cat de cat, dar n-am sa insist asupra acestor lucruri, pentru ca e cu iz de cearta...

 

Mi se pare ironic cum eu am fost infierata ca am indraznit sa pun un diagnostic pe baza unui articol (stiintific), dar in mai putin de jumatate de ora mi se aplica eticheta de schizofrenica pe baza a catorva randuri scrise de mine, citite de cineva care nu ma cunoaste personal (macar eu am vorbit despre un om pe care am avut ocazia sa-l cunosc timp de 2 ani). Superb

 

in incheiere, ma iertati ca v-am irosit timpul pretios.

[Stu' 13009]

 

1) Problema e ca sunt epuizata, nu mai sunt in stare sa trec prin inca o despartire cu acuzatii si jigniri.

 

2) Eram dispusa sa dau raportul pentru fiecare minut din viata mea, numai sa nu il mai aud ca pentru alea 5 minute cat am intarziat in baie, el era convins ca vorbeam cu altul.

 

3) Gen, sa ma prefac (pentru ca nu sunt) geloasa, sa-l acuz ca se uita dupa altele, ca a fost cu altele in timpul liber, sa ii fac scandal, convinsa ca m-a inselat? Poate asa se va simti nedreptatit si va realiza cum ma simt eu?

 

 

1) Nu esti nici pe departe suficient de epuizata, daca inca mai stai si inghiti.

 

2) Rau ai gandit. Asa numai i-ai hranit si intretinut hatarul.

 

3) Sa nu faci asa ceva, caci i-ai demonstra chipurile ca esti asa cum te-a acuzat ca esti.

 

Sfatul meu?

Sa stai separata de el pana cand isi rezolva problemele, pe care oricum le are, indiferent de ce natura sunt.

Nu esti pregatita si nici nu ai forta sa 'lupti' cu asa ceva.

Stii de ce?

Pentru ca cedezi prea usor, doar ca sa fie liniste. Or linistea nu rezolva probleme, te baga mai adanc in ele. Uneori ajung sa te sufoce si apoi...nu mai poti vira.

[Mr.Pervy McPervert 11555]

De fapt m-am razgandit...pierd timpul degeaba, relatie frumoasa sa ai, e posibil sa nici nu meriti altceva, decat fix relatia asta.

Editat Septembrie 19, 2012 de Pharrell24

[S.R. 5188]

intamplarea face ca eu chiar am vrut sa spun a unspea (de la cifra 11...si da, corect este a unsprezecea) avand sens si in context (dupa a unspea relatie am vorbit de al doispelea barbat). Limba romana o cunosc cat de cat, dar n-am sa insist asupra acestor lucruri, pentru ca e cu iz de cearta...

 

Mi se pare ironic cum eu am fost infierata ca am indraznit sa pun un diagnostic pe baza unui articol (stiintific), dar in mai putin de jumatate de ora mi se aplica eticheta de schizofrenica pe baza a catorva randuri scrise de mine, citite de cineva care nu ma cunoaste personal (macar eu am vorbit despre un om pe care am avut ocazia sa-l cunosc timp de 2 ani). Superb

 

in incheiere, ma iertati ca v-am irosit timpul pretios.

Nu cunosti destul limba romana cat sa eviti conflictele. N-o mai da cotita acum ca e chiar a 11-a, o fi, dar in contextul ala in mod obisnuit se potriveste a n-spea deoarece eu nu am mentionat nici ca ai fi avut mai multe relatii cu tarani gelosi (e posibil sa nu fi avut decat cu asta, d-aia nu-ti vine sa scapi de el ca ai gasit ce cautai, anume, ce te atrage), nici ca ar fi a 11-a. E cu iz de cearta ca urmare a atitudinii tale inflamate. Dar nu-i nicio problema, eu ma inflamez mai tare, maxim chiar, atat cat se poate pe un forum fata de cineva necunoscut.

Mie nu mi se pare ironic, decat daca cumva cartile pe care le-am citit, articolele si psihologii cu care am vorbit erau nestiintifici. Doar ca nu pun diagnostic, ci te trimit sa citesti ceva. 2 ani e cam mult sa tot stai cu cineva care te chinuie, e masochism cronic. Dar stai pentru ca genul asta de comportament e ce te atrage, fie ca recunosti sau nu. De ce se intampla asta, ti-am dat niste idei, poti sa iti mai dai singura si sa citesti, sa vorbesti cu altii si vezi ce rezultat iti da.

Nu te iert. Vei dormi neiertata in noaptea asta.

[The Unknown 15040]

Am speranta ca sunt cateva persoane dintre voi care stiu cate ceva despre subiect si ar putea sa vina cu niste idei...

 

Daca decizi sa stai cu el, faci cum crezi insa din el nu va deveni altceva decat un dement mai mare mai tirziu, si tu sti asta deja!!!

[Badaboom 19]

Mie nu mi se pare ironic, decat daca cumva cartile pe care le-am citit, articolele si psihologii cu care am vorbit erau nestiintifici. Doar ca nu pun diagnostic, ci te trimit sa citesti ceva. 2 ani e cam mult sa tot stai cu cineva care te chinuie, e masochism cronic. Dar stai pentru ca genul asta de comportament e ce te atrage, fie ca recunosti sau nu. De ce se intampla asta, ti-am dat niste idei, poti sa iti mai dai singura si sa citesti, sa vorbesti cu altii si vezi ce rezultat iti da.

Nu te iert. Vei dormi neiertata in noaptea asta.

 

Cititul nu m-a ajutat decat sa ma diagnostichez (am voie?), dar m-am blocat la partea de vindecare. Da, am ajuns la concluzia ca am niste probleme, iar relatia cu el constituie un simptom al acestor probleme. Alte simptome se regasesc in structura mea psihologica, in maturitatea emotionala si in comportamentul afectiv. Cred ca sunt capabila sa imi fac o auto-analiza in mod lucid. Stiu ce e in neregula cu mine. Dar m-am blocat la momentul in care se zice ca atunci cand constientizezi ce problema ai, te-ai vindecat. Chiar daca m-am auto-diagnosticat, chiar daca (poate) am gasit radacinile problemelor (sa zicem ca in copilarie, dar nu cred ca au legatura cu parintii, ci mai degraba cu un semi-abuz din exteriorul familiei), nu ma simt prea vindecata.

 

Concret, sa luam un exemplu. Din putina literatura de specialitate citita, stiu ca domnul Freud (sau urmasii) lua un copil care sa zicem face pipi noaptea in pat (la o vasta de 7-10 ani), afla prin metode specifice ce se ascundea in subcostient (o trauma sau ceva gen i-a vazut pe parinti facand sex etc) si gata, copilul era vindecat. Nu prea pricep acest ultim pas. Cum se intampla? Ii explica pur si simplu ce nu e in ordine cu el si constientizand acest lucru, copilul revenea la normal pur si simplu? Banuiesc ca piesa din puzzle care imi scapa se numeste psihoterapie si consta in ceva exercitii care sa te invete cum sa ajungi la normalitate. Dar...

 

Nu prea agreez ideea sa vorbesc un psiholog care aplica bull-shit-urile alea americane despre self-esteem. Daca toata psihoterapia pe care o stiu astia este numai un exercitiu de crestere a self-esteem-ului, atunci zic pas. Dati-mi o solutie pentru oameni normali, nu pentru pampalai. Eu sunt mai mult decat o persoana care are o stima de sine scazuta. Am, in profunzimea psihicului meu, anumite credinte, convingeri si principii. Unele dintre acestea nu se regasesc la masa de oameni din jur. Pur si simplu, pentru ca aceasta masa e o turma de oi care gandeste, traieste si actioneaza la fel. Ce vreau sa zic este ca psihoterapeutul ma va invata sa ajung la o normalitate, normalitatea pe care o cunoaste el si pe care o considera normala, in mod subiectiv. E normalitatea societatii asteia, a erei pe care o traim, dar poate ca nu e si normalitatea mea. Spre exemplu, in anii 60 un gay care mergea la psiholog era convins de doctor ca nu e in regula sa fie asa si s-au incercat chiar tratamente la vremea respectiva. Astazi, unui gay care merge la psiholog i se spune ca E OK sa fie asa si chiar e incurajat in comportamentul lui (de socializare, de apartenenta la un grup etc). Mie mi se va explica ca am probleme de self-esteem si mi se vor recomanda exercitii de cresterea a stimei de sine. Pentru ce? Ca sa am succes in societate. Ca sa ajung sa am o relatie de succes. Ca sa fac bani mai usor, sa am un job mai bun. Dar poate ca eu vreau mai mult decat atat. Poate ca sunt mai mult decat un corp care trebuie hranit si ingrijit (evident, cu hrana si creme din cele mai bune, si scumpe, pentru ca am bani de la jobul ala bun pe care l-am tintit ca sa am bani sa imi ingrijesc trupul). Psihoterapia e eficienta? Ma uit la americani, care au facut un obicei de viata din a vizita psihoterapeutul. Vi se pare ca sunt mai castigati, ca societate? Mie mi se pare ca sunt (si au fost) usor de manipulat (vezi razboaiele din ultimii ani) tocmai pentru ca s-au constituit intr-o turma care a gandit la fel (sau deloc) si a fost condusa in orice directie s-a vrut. Cat despre stilul lor de viata si acel succes pe care il au, nu mi se pare ca viata inseamna sa te imbuibi pana la obezitate (doar pentru ca ai bani sa faci asta) sau sa alergi orbeste toata viata dupa acel "succes".

 

Ca sa revin...nu cred ca o sa ma rezolve psihoterapia pe model american. Intrebarea este daca exista si psihologi care ies din tiparul asta?

 

PS. masochismul il recunosc, stima de sine scazuta, da....dar pana la schizofrenie e cale lunga (zic eu). Daca ma apuc sa citesc despre asta, nu o sa ma conving singura ca sufar de asta? Sa fim seriosi, oi avea eu probleme, dar speranta mea e ca nu sunt din acelea tratabile cu pastile...

Editat Septembrie 21, 2012 de Badaboom