Sari la conținut
Forum Roportal

Postări Recomandate

Esti imatur, nu ai cum sa schimbi asta, si din cauza asta ai sa mori, nu traiesti in realitate, ramai asa ca e bine.etc

 

Deci, eu nu te cunosc sa iti dau sfaturi de asa natura, cel mult pot sa iti impartasesc din experienta mea. Nu mai fi asa defensiv, pana la urma ce iti pasa ce zice lumea? Nu trebuie sa conteze decat in masura in care te ajuta sfaturile/parerile lor.

 

Mai mult, eu cred in schimbare, de cand am aplicat-o pe mine. Dar este ceva foarte lent, precum eroziunea apelor smile.png

Si raspunsul pe care mi-lai dat acum il vad tot la fel. De exemplu cand spui.Cum adica ereai matur si acum nu mai esti? Eu inteleg, ai fost imatur tot timpul.Poti sa imi explici de ce vad asa.Nu mi sa intamplat pana acum, pentru prima data am crezut ca ai intentii rele.

 

Da, intrebarea mea este, esti sigur ca ai pierdut maturitatea? Sau esti pur si simplu ratacit? De obicei este greu sa dobandesti ceva, si nu poti pierde asa de usor. Este posibil ca maturziarea de care vorbesti sa fi fost indusa de mediul competitiv, nu autentica. Sunt doar supozitii.

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Deci, eu nu te cunosc sa iti dau sfaturi de asa natura, cel mult pot sa iti impartasesc din experienta mea. Nu mai fi asa defensiv, pana la urma ce iti pasa ce zice lumea? Nu trebuie sa conteze decat in masura in care te ajuta sfaturile/parerile lor.

 

Mai mult, eu cred in schimbare, de cand am aplicat-o pe mine. Dar este ceva foarte lent, precum eroziunea apelor smile.png

Nu pot sa scap de paranoia, nu stiu ce am, cred ca trebuie sa dorm putin.

 

Cand spui: Mai mult, eu cred in schimbare, de cand am aplicat-o pe mine.Dar este ceva foarte lent, precum eroziunea apelor.

 

Mie imi suna a.Bine mah, ai cum sa schimbi, dar daca la mine merge lent, la tine......

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu mai fa comparatii ca ma exasperezi biggrin2.gif Esti inteligent si nu asta este problema.

 

Cat priveste schimbarea, nu conteaza ca este lenta, desi tu esti grabit (sau poate ma insel).

 

Ce conteaza este sa stii de unde sa incepi. Aici imi pare ca este problema ta, ca nu stii ce vrei. Nu poti sa schimbi daca nu stii ce vrei sa fii, nu ai un scop si nu gasesti mijlocul. Dupa cum iti spuneam, visele tale sunt frumoase de pus in romane, dar e o prapastie pentru ca nu vad calea de realizare. Nu stiu daca realizezi ca de aceea ti-am spus ca nu iti fac bine, te iluzioneaza. Rezolvarea se poate sa fie simpla, dar visele tale sunt prea marete deocamdata.


Nu pot sa scap de paranoia, nu stiu ce am, cred ca trebuie sa dorm putin.

 

dormi linistit, n-as vrea sa dai in paranoia din cauza mea blum.gif

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

 

 

Da, intrebarea mea este, esti sigur ca ai pierdut maturitatea? Sau esti pur si simplu ratacit? De obicei este greu sa dobandesti ceva, si nu poti pierde asa de usor. Este posibil ca maturziarea de care vorbesti sa fi fost indusa de mediul competitiv, nu autentica. Sunt doar supozitii.

 

Da ai dreptate.Eu chiar am crezut ca am fost matur. Spiritul ala competitiv erea de fapt, dominanta.Tot ma uitam la filme cu Jean Claude Van Damme, si credeam ca pot sa bat pe oricine. Eu asta credeam ca e maturitatea.Ma imaginam pe mine intr-un bar, cu lant de aur la gat, puternic, cu un corp lucrat, fara tricou pe mine, si cu un mers dominant.Eu puteam sa bat pe toti de acolo.Asta insemna pentru mine sa fiu barbat.Ce sa mai zic ca ma credeam o putere mondiala, de la afaceri mici, ajunsesem sa cred ca o sa am afaceri uriase, o sa am putere economica mondiala.Acum mi-am amintit asta.Si nu stiu de ce da am impresia ca nu am iubit oameni cum am spus.Probabil i-am iubit in felul care l-am invatat.

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

 

 

Da ai dreptate.Eu chiar am crezut ca am fost matur. Spiritul ala competitiv erea de fapt, dominanta.Tot ma uitam la filme cu Jean Claude Van Damme, si credeam ca pot sa bat pe oricine. Eu asta credeam ca e maturitatea.Ma imaginam pe mine intr-un bar, cu lant de aur la gat, puternic, cu un corp lucrat, fara tricou pe mine, si cu un mers dominant.Eu puteam sa bat pe toti de acolo.Asta insemna pentru mine sa fiu barbat.Ce sa mai zic ca ma credeam o putere mondiala, de la afaceri mici, ajunsesem sa cred ca o sa am afaceri uriase, o sa am putere economica mondiala.Acum mi-am amintit asta.Si nu stiu de ce da am impresia ca nu am iubit oameni cum am spus.Probabil i-am iubit in felul care l-am invatat.

 

Modelul tau din trecut a functionat o perioada, apoi s-a stins de la sine pentru ca nu era functional sau nu ti se potrivea, trebuia schimbat cu ceva mai potrivit. Asta inseamna maturizare, sa te desparti de trecut luand doar invatamintele, nu regretele. Dupa ce te desprinzi poti sa faci schimbarea, fara sa te cuprinda nostalgia "epocii de aur". Fiindca era doar o epoca poleita, care a mers un timp, dar tu mergi mai departe, asta e maturizarea. Fara regrete.

 

Cum nu regreti adolescenta sau varsta naivitatii, iti dai seama ca sunt etape irepetabile si trecatoare.

.Acum mi-am amintit asta.Si nu stiu de ce da am impresia ca nu am iubit oameni cum am spus.Probabil i-am iubit in felul care l-am invatat.

 

Probabil ca da. Orice invat are si dezvat.

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu mai fa comparatii ca ma exasperezi biggrin2.gif Esti inteligent si nu asta este problema.

 

Cat priveste schimbarea, nu conteaza ca este lenta, desi tu esti grabit (sau poate ma insel).

 

Ce conteaza este sa stii de unde sa incepi. Aici imi pare ca este problema ta, ca nu stii ce vrei. Nu poti sa schimbi daca nu stii ce vrei sa fii, nu ai un scop si nu gasesti mijlocul. Dupa cum iti spuneam, visele tale sunt frumoase de pus in romane, dar e o prapastie pentru ca nu vad calea de realizare. Nu stiu daca realizezi ca de aceea ti-am spus ca nu iti fac bine, te iluzioneaza. Rezolvarea se poate sa fie simpla, dar visele tale sunt prea marete deocamdata.

Mi-am creat toate visele astea ca sa compensez lipsa iubiri si a relatiilor cu oameni.De la 10 ani nu am mai avut o relatie sanatoasa, si viata mea a fost nefericita, fara prieteni, cu fetele nu aveam nici o legatura, pentru ca maicamea il respingea pe taicamiu cand se apropia de ea, il numea scarbos, jigodie,si credea ca sexul e ceva spurcat, chiar il lovea cand se apropia de ea.Asta ma facut sa nu am curaj sa ma dau la vreuna,chiar daca imi doream.Visele am inceput sa le creez la dupa 18 ani, dupa ce eream ca toti ceilalti aveam si masina, si loc de munca, si prieteni si o iubita tot nu au venit.Visele m-au ajutat sa trec peste lipsa iubiri.

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mi-am creat toate visele astea ca sa compensez lipsa iubiri si a relatiilor cu oameni.De la 10 ani nu am mai avut o relatie sanatoasa, si viata mea a fost nefericita, fara prieteni, cu fetele nu aveam nici o legatura, pentru ca maicamea il respingea pe taicamiu cand se apropia de ea, il numea scarbos, jigodie,si credea ca sexul e ceva spurcat, chiar il lovea cand se apropia de ea.Asta ma facut sa nu am curaj sa ma dau la vreuna,chiar daca imi doream.Visele am inceput sa le creez la dupa 18 ani, dupa ce eream ca toti ceilalti aveam si masina, si loc de munca, si prieteni si o iubita tot nu au venit.Visele m-au ajutat sa trec peste lipsa iubiri.

 

Inteleg asta, nimeni nu isi face vise daca este bine si fericit. Doar ca acum nu te mai ajuta aceste vise. Esti inteligent si poti privi realitatea in fata si sa te descurci si fara ele, sau pur si simplu sa le schimbi cu ceva mai putin iluzoriu. Problema e ca aceste vise nu te pot face fericit, sunt o compensare iluzorie ca un drog. Iar tu le confunzi cu adevarul despre tine si te incapatanezi sa traiesti in lumea lor.

 

Realitatea doare dar macar e reala si iti face bine. Nimeni nu moare de prea mult realism, dar de la deziluzii se poate.

 

 

------

Acum eu trebuie sa merg la somn :D

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Modelul tau din trecut a functionat o perioada, apoi s-a stins de la sine pentru ca nu era functional sau nu ti se potrivea, trebuia schimbat cu ceva mai potrivit. Asta inseamna maturizare, sa te desparti de trecut luand doar invatamintele, nu regretele. Dupa ce te desprinzi poti sa faci schimbarea, fara sa te cuprinda nostalgia "epocii de aur". Fiindca era doar o epoca poleita, care a mers un timp, dar tu mergi mai departe, asta e maturizarea.

Acum cateva zile mi-am dat seama de ceva.Am doua relatii incheiate prost.Una cu fratele meu, una cu un prieten.Si mi-am dat seama ca, daca as fi incheiat o relatie din cauza unei fapte, actiuni.Nu as fi avut nici o problema acum, pentru ca as fi putut sa imi fac alte relatii in care desigur nu as mai fi repetat fapta si totul ar fi mers bine.Dar ce ma fac, ca relatiile mele s-au incheiat din cauza personalitati mele virusate.Asta este un blocaj, pentru ca nu mai am cum sa imi fac alte relatii, daca eu am un comportament pe care altii nu il accepta.Asta ma distrus.Cearta cu fratele meu, in care el m-a inbrancit intr-un geam, si m-am taiat.Si prietenul meu care a inceput sa ma evite.Asta ma facut sa cred ca nu pot fi placut de altii, si odata cu asta.Am incetat sa mai iau atitudine de frica sa nu fie rau.Anul trecut prin ianuarie - februarie am lucrat pe taxi, si in doua luni de zile nu am luat atitudine, deloc, si e inposibil ca oameni sa fi fost perfecti, asa ca m-au f---t bine in cap, nu stiam de ce sunt nervos.Prin iulie am realizat si am inceput sa ma protejez un pic, si abea in decembrie am inteles ca trebuie sa fiu pregatit sa sar la bataie cand cineva necunoscut imi face ceva.Am scris experienta mea anterior, cea cand m-am decis sa raspund violent la orice atac, din partea unui necunoscut.M-am simtit matur ca un tip care, nu ii este frica sa sara la bataie.Cred ca aia a fost adevarata maturizare.Sincer ma-am simtit mai bine, m-am simtit matur in adevaratul sens.Un protector al dreptatii.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Dar ce ma fac, ca relatiile mele s-au incheiat din cauza personalitati mele virusate.Asta este un blocaj, pentru ca nu mai am cum sa imi fac alte relatii, daca eu am un comportament pe care altii nu il accepta.Asta ma distrus.

Asta e o chestie mai ciudata dar nu e foarte grav. Poti sa iei lucrurile asa cum sunt si-ti vezi de viata. Dar nu poti sa reusesti sa faci asta daca nu esti ajutat. Tu cauti ajutor la cei din jur si esti constient ca nu ai sanse sa-l gasesti. Cauta ajutorul acolo unde ai sanse, si asta e biserica. Tot prin oameni va veni ajutorul dar va fi unul real pentru ca nu va fi facut din cauza ta ci pentru ca asa trebuie.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cauta ajutorul acolo unde ai sanse, si asta e biserica. Tot prin oameni va veni ajutorul dar va fi unul real pentru ca nu va fi facut din cauza ta ci pentru ca asa trebuie.

Vezi pentru documentare cazul Tanacu.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×