Sari la conținut
Forum Roportal

Postări Recomandate

Ba ce chestie ! Ti se pare ca ma laud sau ce ?! :doh:

Era vorba ca ai spus ca cei care dau la necunoscuti sunt prosti, atata tot.

 

Vrei sa ma laud ? Am infiintat-o in 1995. Nu ieri!

 

In fine, ai dreptate! :flowers:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Stii eu acum nu mai pot sa imi dau seama cand scriu de doua ori, sau daca ce scriu are vreun inteles, dar ma straduiesc.

 

''este greu sa rabzi pentru ceva iluzoriu'' da este chiar aproape imposibil acum.Cu asta se implinesc 11 incercari nereusite.Daca as sti ca mai incerc o data si reusesc sa imi pastrez locul de munca, tot mi-ar fi extrem de greu sa rabd pana asi ajunge la iubire, iubire de sine nu e foarte greu, nu asta imi doresc cel mai mult.Imi doresc altcineva sa ma iubeasca, si asta e extrem de greu pt ca trebuie sa ma vindec eu ca sa pot fi iubit.Mi-ar lua cam un an daca as reusi sa lucrez.Dar inca nici macar nu am reusit sa pastrez un loc de munca.Cate incercari crezi ca mai pot face, din moment ce vad ca de fiecare data esuez.Daca ar dura doua luni , poate m-as stradui, si mi-ar fi greu. Nu mai am nici un sentiment, nu mai straluceste nimic in mine, si imi vine sa cad jos si sa zac.

Daca asi repara masini de spalat in romania.In scurt timp o sa am stima de sine si o sa incep sa ma simt confortabil.Poate o femeia chiar daca nu ma iubeste, un scuter sau o motocicleta de 125cc sau 250cc, o locuinta frumoasa.Da, daca asi avea astea chiar m-as simti bine.Dar nu cred ca o sa reusesc.

 

Stii ce te trage pe tine in jos? Visarea. Nu poti sa reusesti daca ai vise cu femei care te iubesc, motociclete si locuinte frumoase, cand tu nu ai nici o cana.

 

Ca sa ajungi acolo iti trebuie o mie de pasi marunti. Nu iti fac bine visele astea.

 

Eu daca as fi in locul tau as visa: sa fac un dus pe zi, sa am un pat, un calculator (asta este deja lux), un telefon, 2 randuri de haine de fiecare sezon, sosete si lenjerie, posibilitatea sa dorm cat vreau sambata si duminica, sa pot citi o carte, sa am libertatea alegerii ce sa fac in timpul liber, bani cat sa ma intretin etc etc Sunt atatea lucruri pe lumea asta care aduc fericirea, iar tu nu stii ce sa iti doresti, niste banalitati.

 

Nu vei reusi daca ai visele pe care le ai, disproportionate fata de realitate. Incepe cu nevoile tale de om al strazii, lasa nevoile celorlalti.

 

Cand esti in Romania visezi la Anglia, iar cand ajungi in Anglia ce bine era in Romania! Trezeste-te si traieste acolo unde te afli. Nu conteaza ce nu reusesti, doar sa vrei ceva ce poti reusi, fie si marunt, dar sa te duca undeva.

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Stii ce te trage pe tine in jos? Visarea. Nu poti sa reusesti daca ai vise cu femei care te iubesc, motociclete si locuinte frumoase, cand tu nu ai nici o cana.

 

Ca sa ajungi acolo iti trebuie o mie de pasi marunti. Nu iti fac bine visele astea.

 

Eu daca as fi in locul tau as visa: sa fac un dus pe zi, sa am un pat, un calculator (asta este deja lux), un telefon, 2 randuri de haine de fiecare sezon, sosete si lenjerie, posibilitatea sa dorm cat vreau sambata si duminica, sa pot citi o carte, sa am libertatea alegerii ce sa fac in timpul liber, bani cat sa ma intretin etc etc Sunt atatea lucruri pe lumea asta care aduc fericirea, iar tu nu stii ce sa iti doresti, niste banalitati.

 

Nu vei reusi daca ai visele pe care le ai, disproportionate fata de realitate. Incepe cu nevoile tale de om al strazii, lasa nevoile celorlalti.

 

Cand esti in Romania visezi la Anglia, iar cand ajungi in Anglia ce bine era in Romania! Trezeste-te si traieste acolo unde te afli. Nu conteaza ce nu reusesti, doar sa vrei ceva ce poti reusi, fie si marunt, dar sa te duca undeva.

Fara vise nu pot sa traiesc, asta e calitatea mea principala, visele si ambitia de a le realiza.Cand m-am angajat prima oara aveam 18 ani. Am visat sa am permis de conducere si l-am avut.Am visat sa am o masina, si in cinci luni mi-am luat un matiz.Parinti ma intretinea, asa ca am pus fiecare ban deoparte.Apoi a inceput sa mi se dezvolte imaginatia.Si puteam sa imi imaginez lucruri perfecte, ca o animatie bine facuta, si puteam sa misc obiectele in imaginatia mea, puteam simti, presiunea, temperatura, inertia, si multe altele practic, cand proiectam ceva in mintea mea, puteam sa testez sa vad ce se intampla.De exemplu imi puteam imagina ce se intampla daca conduci o masina si tragi brusc de volan stanga, simtem cum cauciucurile din fata pierd aderenta, si daca suprafata este prea aderenta, inertia pur si simplu tragea de partea din spate stanga, si ridica roata dreapta spate de la sol, continuand apoi cu dreapta fata, daca trageai dreapta rotile reveneau la sol, daca nu masina continua sa se ridice pana se rasturna, o data sau de mai multe ori, in functie de viteza.Nu pot sa traiesc altfel nu imi place.Imi doresc sa creez.Puteam sa proiectez singur o motocicleta, sau o masina, nu mai aveam nevoie de nimeni, poate doar pentru ce nu imi placea.De ex la o motocicleta imi placea sa proiectez tot, in afara de, manevrabilitate, de care tine cont mai multi factori cum ar fi latimea, si marimea roti, profilul, anvelopelor, centrul de greutate, al motociclete, incluzand pozitionarea seii, toate astea influenta manevrabilitatea.Aderenta, la franare si la accelerare, si stabilitatea, la franare si la accelerare depinde de centrul de greutate.

Deci am trait intr-un vis care erea real, aveam idei noi, si speram sa nu le descopere alti si sa le faca innaintea, mea.Cum am spus imaginatia mea erea un stand de teste real si nu m-am inselat niciodata, eu nu testam in realitate eu testam in mintea mea si cand realizam ce aveam in cap, functiona asa cum imi imaginasem.Doar imagineazati ce uimit eream, cand imi imaginam cum o sa reactioneze, realizam acea chestie(desigur, cu ce aveam,)se comporta exact cum ma asteptam.Din cauza, ca parinti mei imi faceau lucruri rele si eu credeam ca ma iubesc, si chiar daca ma simteam prost, nu stiam ca mi-au facut rau, si cand altcineva imi facea ceva, tot la fel nu credeam ca vrea sa imi faca rau.Nu am simtit ca cineva imi face rau pana la 20 de ani, si cand eu faceam ceva rau nu stiam ca e rau.Am trait intr-o lume in care raul nu erea rau, asta ma ajutat sa fiu perfect.Credeam ca raul nu e rau, asta ma ajutat sa nu urasc pe nimeni.

 

Deci lume mea erea perfecta, plina de fericire, iubire, faima etc.Eream stralucitor, puteam sa fac orice, bani as fi putut avea sa fac tot ce vreau.Asa am vazut eu lumea atunci, si ce vad acum nu-imi place.Nu credeam ca o sa ajung ca nimeni sa nu ma iubeasca, si ca o sa devin om al strazi. Vreau sa traiesc intr-o lume care deja, a rezolvat, problema, necesitatilor, si are tot ce le pofteste inima, si care se ocupa de visele lor. Sunt un visator nu pot sa traiesc altfel, vreau sa am sansa sa realizez ce visez.Vreau realitatea din jurul meu sa fie cum e in imaginatia mea.Stiu ca nu pot sa schimb lumea, si nu am de ce ca oricum este frumoasa.Dar mi-as dori sa am o propritate in care eu sa proiectez tot.Si in societate as vrea sa am sansa sa proiectez, poduri, cladiri si ce am spus mai sus.

Acum nu mai am imaginatie, dar sper ca o sa redevin candva ce am fost.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Deci lume mea erea perfecta, plina de fericire, iubire, faima etc.Eream stralucitor, puteam sa fac orice, bani as fi putut avea sa fac tot ce vreau.Asa am vazut eu lumea atunci, si ce vad acum nu-imi place.Nu credeam ca o sa ajung ca nimeni sa nu ma iubeasca, si ca o sa devin om al strazi. Vreau sa traiesc intr-o lume care deja, a rezolvat, problema, necesitatilor, si are tot ce le pofteste inima, si care se ocupa de visele lor. Sunt un visator nu pot sa traiesc altfel, vreau sa am sansa sa realizez ce visez.Vreau realitatea din jurul meu sa fie cum e in imaginatia mea.Stiu ca nu pot sa schimb lumea, si nu am de ce ca oricum este frumoasa.Dar mi-as dori sa am o propritate in care eu sa proiectez tot.Si in societate as vrea sa am sansa sa proiectez, poduri, cladiri si ce am spus mai sus.

Acum nu mai am imaginatie, dar sper ca o sa redevin candva ce am fost.

 

Trebuie sa te maturizezi, nu ai de ales, daca vrei sa supravietuiesti. Se pare ca nu esti pregatit pentru asta, ti-ai creat un refugiu in imaginatie ca sa nu suferi, dar nu poti trai numai cu imaginatia. Trebuie sa te adaptezi la realitate, nu este chiar asa de rau, doar ca nu este ca in imaginatie, este mult mai bine, este reala.

 

Am si eu o curiozitate, ce faci tu in fiecare zi? Nu te plictisesti? Eu as lucra numai ca sa nu ma plictisesc. A inceput ca o nevoie de bani, si a ajuns sa fie o nevoie de a fi activ. Eu, ca si tine, nu am fost prea pregatita pentru lume, dar m-am adaptat la minimul necesar. Nu pot spune ca am pierdut ceva facand ce mi se cere la locul de munca, dimpotriva, este destul de palpitant sa descoperi noi situatii si ca ai resurse un tine de rezolvare, bineinteles ca nu pentru toate. De aceea am si schimbat multe job-uri, in functie de cat de mult ma uzasera sau imi solicitau abilitati pe care nu le aveam. Dar in general am cautat sa imi fie mai bine, in concordanta cu imaginatia mea, cum spui tu.

 

Problema este ca ai nevoi imediate, de baza, si daca nu esti satul, linistit, activ, in siguranta, imaginatia nu le poate suplini. Astfel ca imaginatia trebuie sa fie o unealta, nu un scop.

Editat de Athmy
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Si acum sunt suparat pe mine ca nu mi-am pastrat locul de munca si nu mai vreau sa lucrez chiar daca probabil as putea.Ma gandesc sa ma sinucid, sau sa devin rau sa talharesc,sa fur.Nu stiu ce sa fac ca daca nu mai ma iubesc nu mai vreau sa fac nimic pentru mine, si nici pentru alcineva ca nu mai am pentru cine, nu mai am pe nimeni, sunt singur, de unde sa gasesc motivatie.

Eu zic ca ar trebui sa te apropii de religie. Poti sa incepi cu biserica anglicana daca nu gasesti una romaneasca.

Tot ce descrii tu aici nu este altceva decat rezultatul comportamentului unei lumi fara niciun dumnezeu. Doar Dumnezeu te iubeste neconditionat, exact asa cum iti doresti, (daca zici ca meriti dragoste). Si daca nu meriti tot te iubeste.

Sa nu te mai gandesti nici la sinucidere nici la talharie, pentru ca astea sunt infrangerea totala. Cata vreme ai viata ta esti liber, asta inseamna libertate restul sunt doar piedici.

Deci viseaza la adevaratul tel care este Dumnezeu. Fara El e chin, jale si nonsens. Roaga-te Lui sa te ajute. Dar ai grija sa nu te rogi visand. Atunci cand ti-e sufletul amarat de durere in starea aia sa te rogi.

Editat de -altul

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Eu zic ca ar trebui sa te apropii de religie. Poti sa incepi cu biserica anglicana daca nu gasesti una romaneasca.

Tot ce descrii tu aici nu este altceva decat rezultatul comportamentului unei lumi fara niciun dumnezeu. Doar Dumnezeu te iubeste neconditionat, exact asa cum iti doresti, (daca zici ca meriti dragoste). Si daca nu meriti tot te iubeste.

Sa nu te mai gandesti nici la sinucidere nici la talharie, pentru ca astea sunt infrangerea totala. Cata vreme ai viata ta esti liber, asta inseamna libertate restul sunt doar piedici.

Deci viseaza la adevaratul tel care este Dumnezeu. Fara El e chin, jale si nonsens. Roaga-te Lui sa te ajute. Dar ai grija sa nu te rogi visand. Atunci cand ti-e sufletul amarat de durere in starea aia sa te rogi.

La talharie si la furat, m-am gandit in cazul in care, o sa fiu in situatia sa nu am ce manca, nu ca as avea de gand sa fiu eu asa.

 

Trebuie sa te maturizezi, nu ai de ales, daca vrei sa supravietuiesti. Se pare ca nu esti pregatit pentru asta, ti-ai creat un refugiu in imaginatie ca sa nu suferi, dar nu poti trai numai cu imaginatia. Trebuie sa te adaptezi la realitate, nu este chiar asa de rau, doar ca nu este ca in imaginatie, este mult mai bine, este reala.

 

Am si eu o curiozitate, ce faci tu in fiecare zi? Nu te plictisesti? Eu as lucra numai ca sa nu ma plictisesc. A inceput ca o nevoie de bani, si a ajuns sa fie o nevoie de a fi activ. Eu, ca si tine, nu am fost prea pregatita pentru lume, dar m-am adaptat la minimul necesar. Nu pot spune ca am pierdut ceva facand ce mi se cere la locul de munca, dimpotriva, este destul de palpitant sa descoperi noi situatii si ca ai resurse un tine de rezolvare, bineinteles ca nu pentru toate. De aceea am si schimbat multe job-uri, in functie de cat de mult ma uzasera sau imi solicitau abilitati pe care nu le aveam. Dar in general am cautat sa imi fie mai bine, in concordanta cu imaginatia mea, cum spui tu.

 

Problema este ca ai nevoi imediate, de baza, si daca nu esti satul, linistit, activ, in siguranta, imaginatia nu le poate suplini. Astfel ca imaginatia trebuie sa fie o unealta, nu un scop.

Sunt sigur ca ai vazut la inceputul topicului scris '' bolnav de schizofrenie''. Stiu ca ai intentii bune, dar nu poti sa ma compari pe mine in situatia in care sunt cu tine.

Si eu la inceput nu am fost pregatit sa lucrez, mi-a luat ceva timp sa ma obisnuiaesc, dar pana la urma m-am obisnuit.Imi placea mai mult cu bani in buzunar, si simteam lipsa cand nu lucram.Am livrat pizza in Bucuresti cu scuter ziua, si cu masina personala seara, in tot bucurestiul.Si am facut asta 5 luni la un job, si apoi altul 1 an jumate.Imi placea sa alerg, sa fac bani, pe langa salariu imi iesea si 80 - 100 de lei din tips.Eream competitiv, ma miscam repede, sa fac mai multe curse si seara sa plec cu mai multi bani.Nu ma plangeam ca sunt obosit.Cand livram seara cu masina mea(un tico) imi placea cel mai mult.Deja mi-am adus aminte si imi ie dor sa conduc cum conduceam.Seara, cu geamul soferului deschis, cotul pe pe geam, relaxat pe spate, muzica, si vantul ala ca re imi misca parul de pe mana, si uneori imi venea si in fata.Si felul cum conduceam, o calcam, schimbam vitezele mai repede ca oricine, ii depasam pe toti, incercand sa pastrez o viteza cat mai mare, evitand sa incetinesc, eream un vitezoman dar sigur pe fiecare manevra.Conduceam perfect, si am tinut la masina aia, chiar daca erea mica.Cand coboram pe b-dul Regina Elisabeta, pe linia de tranvai, sunetul cauciucurilor, cand treceam dupa o placa de beton pe alta, si treceam un pic mai repede decat cei care mergeau pe banda unu, suficient incat sa pot sa evit in caz ca vreunul nu da semnal si se baga in fata mea.Si nu mai zic cate clipe frumoase am trait.Eream normal, fericit, responsabil, si matur, psihologul la care am fost in ianuarie anul trecut, mi-a spus ca sunt matur.Acuma nu mai sunt, ca maturitatea e forta cu care vrei sa obtii ce ai scris tu mai sus.Daca eu nu mai ma iubesc si nu mai vreau sa fac nimic pentru mine.De unde maturitate.Chiar ma simt imatur.M-as juca toata ziua pe calculator daca as avea cum.Nu stii cumva, a inventat cineva masina timpului, ca tare as vrea sa dau timpul innapoi cu vreo 10 ani, ca acum stiu cum sa schimb totul.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Si eu ma simt imatura mai tot timpul, nici macar nu stiu sa conduc, si nici curaj nu am pt asa ceva, sigur la cat de neindemanatica sunt as face numai boroboate. Sunt o persoana serioasa si destul de muncitoare, dar nu are legatura cu maturizarea, asa am fost mereu.

Cred ca cel mai mult m-a ajutat ca am stiut ce sa imi doresc si desi nu am curaj, am trait ca si cum as avea, pentru binele meu.

 

A fost o perioada in care m-am odihnit si m-am refacut psihic, in facultate, apoi o perioada in care am lucrat pentru ca voiam foarte mult sa ma angajez si sa imi placa ceea ce fac, o perioada in care mi-am cautat profesia potrivita si nu am mai acceptat orice, si acum sunt destul de linistita si am depasit criza banilor si grija viitorului. Mereu mi-am spus ca adevarata realizare pe plan profesional va fi cand voi munci fara sa conteze cat castig, iar dupa aproape 10 ani sunt aproape de acest ideal, fara sa ma ajute calitatile umane foarte mult.

 

Ma rog, nu imi lipsesc capacitati intelectuale din fericire pt mine, si sunt destul de bine si cu psihicul.

 

De ce nu te angajezi la un atelier service de masini? Daca te pricepi la asta.

 

Uneori uit ca esti bolnav, chiar nu poti invinge chestia asta? Cum adica erai matur si acum nu mai esti? Este posibil sa regresezi asa?

 

Ma compar cu tine doar cand gasesc similaritati. Nu prea imi vine sa cred boala asta, este un diagnostic profesional sau cum?

Editat de Athmy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Si eu ma simt imatura mai tot timpul, nici macar nu stiu sa conduc, si nici curaj nu am pt asa ceva, sigur la cat de neindemanatica sunt as face numai boroboate. Sunt o persoana serioasa si destul de muncitoare, dar nu are legatura cu maturizarea, asa am fost mereu.

Cred ca cel mai mult m-a ajutat ca am stiut ce sa imi doresc si desi nu am curaj, am trait ca si cum as avea, pentru binele meu.

 

A fost o perioada in care m-am odihnit si m-am refacut psihic, in facultate, apoi o perioada in care am lucrat pentru ca voiam foarte mult sa ma angajez si sa imi placa ceea ce fac, o perioada in care mi-am cautat profesia potrivita si nu am mai acceptat orice, si acum sunt destul de linistita si am depasit criza banilor si grija viitorului. Mereu mi-am spus ca adevarata realizare pe plan profesional va fi cand voi munci fara sa conteze cat castig, iar dupa aproape 10 ani sunt aproape de acest ideal, fara sa ma ajute calitatile umane foarte mult.

 

Ma rog, nu imi lipsesc capacitati intelectuale din fericire pt mine, si sunt destul de bine si cu psihicul.

 

De ce nu te angajezi la un atelier service de masini? Daca te pricepi la asta.

 

Uneori uit ca esti bolnav, chiar nu poti invinge chestia asta? Cum adica erai matur si acum nu mai esti? Este posibil sa regresezi asa?

 

Ma compar cu tine doar cand gasesc similaritati. Nu prea imi vine sa cred boala asta, este un diagnostic profesional sau cum?

Imi cer scuze.Raspunsul tau l-am descifrat ca pe unul disociat.Ceva in genul.

 

Esti imatur, nu ai cum sa schimbi asta, si din cauza asta ai sa mori, nu traiesti in realitate, ramai asa ca e bine.etc

Si ti-am raspuns cu aceeas moneda, inconstient desigur.

 

Nu pot sa imi dau seama de ce.Si raspunsul pe care mi-lai dat acum il vad tot la fel. De exemplu cand spui.Cum adica ereai matur si acum nu mai esti? Eu inteleg, ai fost imatur tot timpul.Poti sa imi explici de ce vad asa.Nu mi sa intamplat pana acum, pentru prima data am crezut ca ai intentii rele.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pai nu sunt pe de-a-ntregul buna, daca asta vrei sa stii :D

 

Tocmai ti-am spus ca si eu sunt imatura emotional. Doar ca stiu bine ce simt si in ce cred, si nu imi pasa prea tare - ma accept.

 

Cat despre tine, este posibil sa fii cum ai spus, matur, stapan pe tine, si dintr-un motiv sau altul sa pierzi tot, eu chiar imi iau precautii pentru cazul in care as pierde capacitatea de a functiona social. Nu mi se pare ceva iesit din discutie, la competitivitatea din ziua de azi, ca este si pe plan profesional dar mai ales afectiv, o goana dupa fericire si bani. Probabil ca tu ai depasit vreo limita care nu trebuia incalcata, habar nu am. Spuneai ca erai competitiv, eu ocolesc sa fiu asa. Daca imi face placere ce fac si iese un lucru bun, e suficient, nu ma intereseaza ca altii se descurca mai bine, dar se si dau peste cap de 10 ori cat mine. Nu imi propun sa schimb lumea sau sa fiu super-wonder-power.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pai nu sunt pe de-a-ntregul buna, daca asta vrei sa stii biggrin2.gif

 

Tocmai ti-am spus ca si eu sunt imatura emotional. Doar ca stiu bine ce simt si in ce cred, si nu imi pasa prea tare - ma accept.

 

Cat despre tine, este posibil sa fii cum ai spus, matur, stapan pe tine, si dintr-un motiv sau altul sa pierzi tot, eu chiar imi iau precautii pentru cazul in care as pierde capacitatea de a functiona social. Nu mi se pare ceva iesit din discutie, la competitivitatea din ziua de azi, ca este si pe plan profesional dar mai ales afectiv, o goana dupa fericire si bani. Probabil ca tu ai depasit vreo limita care nu trebuia incalcata, habar nu am. Spuneai ca erai competitiv, eu ocolesc sa fiu asa. Daca imi face placere ce fac si iese un lucru bun, e suficient, nu ma intereseaza ca altii se descurca mai bine, dar se si dau peste cap de 10 ori cat mine. Nu imi propun sa schimb lumea sau sa fiu super-wonder-power.

Deci ''pot sa imi explici de ce vad asa'' Insemna ,,hai ca nu le stii pe toate'' pot sa zic ca chiar esti perfecta. Citesc mai departe acum.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×