Sari la conținut
Forum Roportal
cristy_05

Suferinta de nedescris

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

O durere de nedescris sufleteasca!!Ma apasa ceva si nu stiu ce!!Sper sa nu cad in depresie!! :P

Este o stare trecatoare cristi...probabil, cel mai probabil de la schimbarea anotimpului...dupa o iarna urata, a venit soarele..lasa, ai sa vezi ca trece. 8) ;)

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Sper si eu sa fie doar astenia de primavara!!Sau sa fie doar un sentiment trecator si din care pot invata ceva!

Editat de cristy_05

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

si mie imi este frica sa nu intru in depresie si sa nu mai pot comunica cu cei din jur...e iubitul meu plecat si m-a suparat foarte tare....i-am inchis telefonul..ma tot suna,dar nu stiu cum sa vb cu el...am o stare naspa...ma doare inima...vreau sa fiu aproape de familia mea,dar nu pot...ma simt rau si ma doare si capul...cristi,te inteleg... :huglove:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
si mie imi este frica sa nu intru in depresie si sa nu mai pot comunica cu cei din jur...e iubitul meu plecat si m-a suparat foarte tare....i-am inchis telefonul..ma tot suna,dar nu stiu cum sa vb cu el...am o stare naspa...ma doare inima...vreau sa fiu aproape de familia mea,dar nu pot...ma simt rau si ma doare si capul...cristi,te inteleg... :huglove:

arianauk,,,hai muta-te pe chat offline, avem noi rezolvare pt tine :)

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
si mie imi este frica sa nu intru in depresie si sa nu mai pot comunica cu cei din jur...e iubitul meu plecat si m-a suparat foarte tare....i-am inchis telefonul..ma tot suna,dar nu stiu cum sa vb cu el...am o stare naspa...ma doare inima...vreau sa fiu aproape de familia mea,dar nu pot...ma simt rau si ma doare si capul...cristi,te inteleg... :huglove:

Este bine ca ma intelegi!!!Dar nu cred ca aveam aceeasi stare!!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Sper si eu sa fie doar astenia de primavara!!Sau sa fie doar un sentiment trecator si din care pot invata ceva!

 

Daca esti dispus sa fii atent inveti din orice, chiar si dintr-o stare dintr-asta de deprimare.

 

Uite, gandeste-te la urmatorul lucru:

Marea majoritate a oamenilor au probleme, marea majoritate se trezesc la un moment dat ca nu mai stiu ce sa faca, si nu de putine ori pusi in fata unei situatii mai neobisnuite fac prostii.

 

Eu mi-am dat seama recent ca marea majoritate a problemelor mele au aparut datorita faptulului ca nu eram sincer cu propria persoana, nu ma iubeam.

 

Asa, ca o distractie, arunca o privire pe "aberatiile" pe care le-am debitat saptamana trecuta: Dragostea de Sine

Mai stii, poate te ajuta :huglove:

Editat de catelusulschiop

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Azi ca prin minune mi-a mai trecut suferinta mai bine zis apasarea aceea sufleteasca!!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Eu cred ca am inteles prin ce trecea, asa sunt eu de cateva luni si nu pot sa-mi revin! Iar starea s-a accentuat deoarece nu am fost bun de nimic si nu am mai 'functionat'; ca urmare mai multe probleme s-au strans (reale) si sunt de-a dreptul devastat. stiu ca imi plang de mila, nu va cer compasiune, ci un sfat, cumsa pot iesi din asta, cum sa discut cu cineva, totul e negru, nu vad nici o rezolvare - presupun ca e depresie, dar sunt de-a dreptul disperat, am toate (cred) simptomele, inclusiv gandul ca daca dispar macar celorlalti le va fi mai bine; stiu ca e o lasitate si nu pot sa-mi las copiii pe drumuri. DAR nu pot sa ma adun si am ajuns si pe aici cautand o raza de lumina. Mi-e foarte greu sa comunic si de aceea caut ceva on-line

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Eu cred ca am inteles prin ce trecea, asa sunt eu de cateva luni si nu pot sa-mi revin! Iar starea s-a accentuat deoarece nu am fost bun de nimic si nu am mai 'functionat'; ca urmare mai multe probleme s-au strans (reale) si sunt de-a dreptul devastat. stiu ca imi plang de mila, nu va cer compasiune, ci un sfat, cumsa pot iesi din asta, cum sa discut cu cineva, totul e negru, nu vad nici o rezolvare - presupun ca e depresie, dar sunt de-a dreptul disperat, am toate (cred) simptomele, inclusiv gandul ca daca dispar macar celorlalti le va fi mai bine; stiu ca e o lasitate si nu pot sa-mi las copiii pe drumuri. DAR nu pot sa ma adun si am ajuns si pe aici cautand o raza de lumina. Mi-e foarte greu sa comunic si de aceea caut ceva on-line

 

Incearca sa privesti totul ca pe o focalizare defectuasa... ai acordat prea multa atentie lucrurilor negative din viata si datorita acestui fapt ai ajuns sa nu mai vezi partea pozitiva.

 

Ai putea sa implementezi ceva ce se chiama "PowerHour"... Ora de Putere... garantat te va scoate din starea asta. Trebuie sa gasesti vointa necesara de a depune efortul asta, pentru tine, pentru copii tai.

Uite cam ce trebuie sa faci:

Te scoli dimineata cu o ora mai devreme si primul lucru pe care il faci e sa te imbraci si sa iesi din casa. Tot exercitiul se face in miscare. Te indrepti spre un parc sau spre o zona mai linistita. In timp ce mergi sunt 5 pasi ce trebuie realizati.

1. Recunostinta. In pasul asta ii multumesti lui Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care ti le-a facut. Chiar daca poate nu vezi prea multe, incearca sa gasesti, forteaza-ti mintea. Multumeste-i pentru faptul ca traiesti, pentru soarele de pe cer, pentru aerul curat al diminetei pentru copii, pentru hrana pe care o ai in fata in fiecare zi, pentru toti prietenii pe care ii ai... in fine... cauta si vei gasi motive.

2. Respira. Aici trebuie sa faci 10 respiratii in format 1-4-2 adica un timp inspiri 4 timpi tii in tine aerul si 2 timpi expiri. Recomandat e sa numeri pana la 10 pe inspir, pana la 40 tii aerul, pana la 20 dai afara. Eu am descoperit ca la mine merge mai bine cu 5-20-10... probabil ca nu numar destul de repede. Tine minte... trebuie sa fii in miscare cat timp faci asta.

3. Proiectia viitorului. Stiu ca viata ta acum pare sumbra DAR incearca sa-ti imaginezi un viitor perfect, depune efortul asta. Incearca sa te imaginezi pe o veranda tinand nepoti pe genunchi... sau in fine... ce consideri tu ca fiind un viitor fericit.

4. Exercitiu fizic. Aici trebuie sa depui putin efort... o alergare usoara de exemplu.... recomandat ar fi sa fie destul de intens pentru a te face sa transpiri... dar nu destul ca sa te extenueze... cam pe la 7 pe o scala de la 1 la 10

5. Realizare. Gandeste-te la tot ce ai realizat pana acum incepand de la faptul ca ai reusit sa te trezesti, ca ai reusit sa ajungi la varsta pe care o ai, ca ai copii etc... gandeste-te la toate realizarile.

 

Rezultatele de pe urma la un sistem din asta apar foarte repede. Eu cred ca dupa aprox o saptamana ai sa observi o imbunatatire substantiala a situatiei.

 

Rezolvarile nu reusesti sa le vezi pentru ca te concentrezi prea mult asupra intunericului. Concentreaza-te asupra luminii... fa putina pace in suflet si atunci ai sa auzi vocea lui Dumnezeu... rezolvarile nu vor intarzia sa apara...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Incearca sa privesti totul ca pe o focalizare defectuasa... ai acordat prea multa atentie lucrurilor negative din viata si datorita acestui fapt ai ajuns sa nu mai vezi partea pozitiva.

[...]

Rezultatele de pe urma la un sistem din asta apar foarte repede. Eu cred ca dupa aprox o saptamana ai sa observi o imbunatatire substantiala a situatiei.

 

Rezolvarile nu reusesti sa le vezi pentru ca te concentrezi prea mult asupra intunericului. Concentreaza-te asupra luminii... fa putina pace in suflet si atunci ai sa auzi vocea lui Dumnezeu... rezolvarile nu vor intarzia sa apara...

 

Iti multumesc pentru raspuns. Am incercat si eu plimbari si un pic de exercitiu fizic, dar e a devarat nestructurat. Dar mai important este faptul ca nu m-am tinut de asta, imi lipseste vointa de a face orice, nu reusesc sa ma adun. Ca urmare problemele s-au acumulat pana la un punct in care este un haos total si un dezastru in viata mea profesionala. Sotia imi spune ca sunt tandru si bland, ca e mult mai bine decat cand eram 'pe val' la serviciu , dar eu ma simt groaznic si doar ii exploatez iubirea agatandu-ma de ea ca de ultimul pai. Dar aceasta stare de resemnare si groaza se accentueaza paralizandu-ma si nu gasesc resurse interioare pentru a face o miscare in directia cea buna. pe parcursul acestei perioade am dat dovada de o procrastinare dea dreptul excesiva.

Din nou iti multumesc

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×