Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 (editat) Intr-un univers nepasator, caruia ii e totuna daca ne e bine sau nu, daca disparem azi sau maine, in care nu exista o forta superioara care sa ne rasplateasca sau pedepseasca pt. faptele noastre, cand viata ce-o traim ni se pare ca nu-i corecta, singura solutie care ne mai ramane e acceptarea. Cand facem toate lucrurile care tin de noi ca sa obtinem ceea ce ne dorim sau sa ajungem unde vrem si, totusi, nu reusim sa obtinem nimic, nici sa atingem destinatia propusa, pt. ca intervine imprevizibilul (factori negativi, pe care nu-i putem controla, asupra carora n-avem nicio putere si care ne iau prin surprindere cand ne e lumea mai draga), nu ne mai ramane decat sa ne impacam cu soarta, sa o acceptam. Acceptarea nu inseamna nici resemnare (renuntare la lupta), nici apatie (indiferenta fata de situatia in care ne aflam), inseamna sa avem curajul sa ne impacam (momentan) cu ceea ce avem, inseamna sa nu ne risipim energia cu "de ce-uri" absurde: "De ce mie?", "De ce iar?", "De ce lui cutarescu i-a mers si mie nu?" etc. Dece-urile nu fac altceva decat sa ne umple de furie si frustrare, sa ne blocheze in situatia actuala, indepartandu-ne atentia de la solutiile pe care le-am putea gasi pentru a depasi hopul. Acceptam lucurile ce nu pot fi schimbate acum sau deloc, ne zbatem sa schimbam ceea ce putem schimba si mergem mai departe. N-avem incotro! Voi ce ziceti? Editat Iunie 26, 2012 de Fiero 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Allexandrra 8936 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Asa e, trebuie sa acceptam la un moment dat ca nu putem schimba unele lucruri. Dar nu trebuie sa cerem asta de la tineri si nici sa uitam ca are si revolta rostul ei. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Asa e, trebuie sa acceptam la un moment dat ca nu putem schimba unele lucruri. Dar nu trebuie sa cerem asta de la tineri si nici sa uitam ca are si revolta rostul ei. Cred ca nu strica ca si tinerii sa invete acceptarea, cu cat mai devreme, cu atat mai bine. In privinta revoltei, ai dreptate, dar cand e indreptata asupra oamenilor, nu a sortii, revolta impotriva sortii e zadarnica. :) Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Allexandrra 8936 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Cred ca nu strica ca si tinerii sa invete acceptarea, cu cat mai devreme, cu atat mai bine. Nu au cum, daca sunt tineri. Ar trebui sa acceptam si asta. Cu cat o invata mai devreme, cu atat li se taie din aripi mai mult. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Nu au cum, daca sunt tineri. Ar trebui sa acceptam si asta. Cu cat o invata mai devreme, cu atat li se taie din aripi mai mult. Crezi? Esti sigura? Si cam ce-ar insemna sa li se taie din aripi dupa parerea ta? Parerea mea e ca invatand sa accepti anumite lucuri de copil reusesti sa iti pastrezi mintea intreaga. Ma rog, intreaga e prea mult spus, sa-ti pastrezi un echilibru, sa nu o iei razna. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Sexul fara iubire e ultimul pe lista problemelor pt. multi. Ceva firesc. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Aseneth 15 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Adica sa acceptam sexul fara iubire? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Allexandrra 8936 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Crezi? Esti sigura? Si cam ce-ar insemna sa li se taie din aripi dupa parerea ta? Sunt foarte sigura, dar nu sunt in stare sa argumentez acum. Inseamna limitare, inchistare, lipsa de perspectiva, neexplorare, lipsa de deschidere. Dupa mine, ceea ce inveti pe cont propriu e cel mai important. Copilul nu poate accepta anumite lucruri decat daca e spalat pe creier. Asa e el structurat. Dupa o anumita varsta, da, iti cam pierzi mintile daca nu accepti anumite lucruri. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pippo 1893 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Voi ce ziceti? Sa accepti ceea ce deja este, dar sa schimbi ceea ce poti si vrei. Fiecare clipa este o multitudine de posibilitati si deci de alegeri, de schimbari. Este nevoie doar de cat mai mult discernamant, iar greselile sa nu treaca fara sa inveti ce era de invatat din ele. Sa folosesti ceea ce este pentru a invata din ceea ce a fost si a face corect spre ceea ce va fi. Acceptarea se limiteaza deci doar la a accepta ceea ce este ACUM si nimic mai mult, nimic in viitor, ci doar ceea ce este ACUM. Viitorul este cum il facem ACUM. 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 26, 2012 Sunt foarte sigura, dar nu sunt in stare sa argumentez acum. Inseamna limitare, inchistare, lipsa de perspectiva, neexplorare, lipsa de deschidere. Dupa mine, ceea ce inveti pe cont propriu e cel mai important. Copilul nu poate accepta anumite lucruri decat daca e spalat pe creier. Asa e el structurat. Dupa o anumita varsta, da, iti cam pierzi mintile daca nu accepti anumite lucruri. Eu nu vorbeam de spalare pe creier, asta insemnand ca el sa fie de acord ca i se cuvine ceea ce traieste la un moment dat, sa creada ca asta si atat merita, ci sa isi accepte situatia doar pt. ca inca nu are puterea necesara sa iasa din ea, insa sa o faca (sa iasa) cu prima ocazie posibila. :) Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
