Sari la conținut
Forum Roportal
Sub Zero

ACT - Terapia prin acceptare si angajament

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

E bine daca s-a ajuns la dezbaterea omeniei germanice, pornind de la cum l-a intalnit Skinner pe Buddha. Adica de la Est spre Vest.

In final, sper sa se angajeze lumea in acceptarea ideii ca pamantul este rotund.

 

 

P.S. Am boldat cuvintele cheie legate de titlul topicului.

Ca sa nu fim iar luati la intrebari legat de cosangvinitatea cu tema.

Editat de 5 o'clock
  • Upvote 6

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Exista un proverb budist, "Durerea este inevitabila. Suferinta este optionala". Cred ca e un fel de-a spune sa lasi durerea sa fie doar durere, sa nu te agati de ea, fara s-o respingi; observ-o, recunoaste-o. Facand asta vei recunoaste adevarata natura a durerii: temporara, variabila si tranzitorie. Nu este solida, si nici fara sfarsit. Apare si apoi se dizolva in timp. Ca tot ce exista, de altfel.

 

Personal cred ca este o exprimare prea "poetica " pentru gustul meu.

Eu vad situatia mai degraba asa : " Cand stimulul ( durerea ) este inevitabil (a), raspunsul ( perceptia, aka suferinta ) este optionala".

 

 

 

 

 

  • Upvote 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Psihoza apare numai la traume. Ca sa poti sa diagnostichezi o trauma, e nevoie de ceva mai mult decat citit psihologie nemoniana in mediul virtual.

Salveaza definitia.

O sa-ti foloseasca.

 

Nu mai e nevoie sa se diagnosticheze nimic. Acum toti suntem traumatizati de cand a murit ciobanul din Miorita. Si colac peste pupaza, cica a murit si Mantuitorul, dar a inviat a 3-a zi ca sa ne deruteze si mai tare.

Editat de Aseneth
  • Upvote 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Practic, cum poate fi pus in practica ( conditia e ca terapeutul sa fi aplicat precedent metoda si sa observe roadele) 4 etape utilizate :

 

Exemplu pe situatia sotul vine beat acasa, sotia incepe sa vocifereze, se termina cu cearta si violenta.

 

A. Constatare : ( importanta in aceasta etapa este observarea starii emotionale a clientului. Exercitiul trebuie facut 100% din observator, fara implicare emotiilor; ca mijloc de replasare se pot folosi exemple de genul : tin un creion in mana - ceea ce nu implica incarcatura emotionala, e constatarea unui fapt banal, care poate fi repetat de-a lungul exercitiului).

 

1. A ajuns acasa si a baut

2. Traiesc deceptie si furie ( importanta este educarea clientului in alegerea vocabularului; nu sunt furioasa si deceptionata, ci traiesc, percep, ...)

3. Exista riscul sa ma bata

 

B. In aceasta etapa intervine acceptarea : pentru o fractiune de secunda, dau permisiunea sa

 

1. Pentru o fractiune de secunda dau sotului meu permisiunea sa fi baut

2. Pentru o fractiune de secunda, imi dau permisiunea sa experimentez deceptie si furie

3. Pentru o fractiune de secunda accept ca riscul sa ma bata sa existe ( oricum a baut, deci riscul este prezent )

 

C. Intentie : in aceasta etapa clientul va constientiza nevoia personala ( pt dezvoltarea capacitatii de a observa nevoia se pot aplica precedent tehnici din terapia de comunicare non violenta)

 

Intentie : Care este nevoia mea in aceasta situatie ?

Sa am pace in mine

Sa imi acord respect

Sa imi ofer seninatate si bucurie

 

Nu voi mai astepta recunoastere, respect, validare, motive ca sa fiu fericita de la sotul meu.

 

D. Creare :

 

a. CE FAC : tac din gura cand vine acasa baut

 

b. CE SUNT: calma ( nu resemnata, nu supusa Doar calma)

 

E. Se poate face proiectie in timp

Cum ma simt, dupa ce aplic aceasta metoda timp de ...x perioada, pana la gasirea unei solutii valide.

 

Exemple ludice si usor de inteles pot fi oferite clientului, ca sa asiguram ca intra in acceptare adevarata, si nu doar supunere.

Se poate incepe cu situatii nu foarte dramatice, pentru a continua cu cele care au incarcatura mare emotionala.

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

E un pic bizar să văd ce și cum scria varianta mea tânără (și entuziastă). Pare totul atât de îndepărtat și străin, dar în același timp recunosc frânturi din el, probabil ceea ce a rămas sub o altă formă în cel care sunt astăzi. Aș vrea să-l îmbrățișez pe cel de atunci, să-i mulțumesc și să-i cer iertare. Și poate să-i spun că în viitor totul va fi bine. Ori doar va fi.

Editat de Blackthorn
  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×