Traim vreodata altceva decat pe noi insine? -

[Pippo 1893]

Exact din motivul pe care il sustin de la deschiderea topicului, eu zic una, tu interpretezi alta, tu zici una, eu interpretez pe dos.

Problema esti tu. Incerci sa fortezi lucrurile. Nu ajungi nicaieri incercand sa faci pasi mai mari decat poti duce.

[Athmy 2564]

Intr-un viitor in care functionarea creierului va fi mai bine inteleasa, doi oameni isi pot conecta direct creierele si sa isi transmita direct sentimente. Ce frumos ar fi atunci. :) Ma intreb atunci cand i-ai transmite unei persoane cat de mult o iubesti, ai putea-o face si pe ea sa te iubeasca la randul ei ? :)

 

Pai se poate si acum sa-i transmiti, dar n-o poti face sa aiba aceleasi sentimente, e clar. Pt ca ele cer multe altele ca sa se dezvolte.

Editat Ianuarie 22, 2012 de Athmy

[acces realitate 1081]

Fireste ca nu avem certitudinea. Dar se poate intampla ca interpretarea pe care o da creierul nostru unui anumit semnal sa fie aceeasi interpretare pe care o da si creierul celeilalte persoane. In acel caz nu ne traim numai pe noi, ci traim si pe acea persoana. Fireste, n-ai de unde sa stii cand se intampla lucrurile astea, dar se pot intampla.

 

Intr-un viitor in care functionarea creierului va fi mai bine inteleasa, doi oameni isi pot conecta direct creierele si sa isi transmita direct sentimente. Ce frumos ar fi atunci. :) Ma intreb atunci cand i-ai transmite unei persoane cat de mult o iubesti, ai putea-o face si pe ea sa te iubeasca la randul ei ? :)

Abc2009ro, tii minte ce ti-am zis pe topicul acela, referitor la a trai un anumit sentiment asa din senin stand fata in fata cu o persoana pe care nu ai mai vazut-o pana atunci?

Nu am nici un interes sa te mint, pot avea loc asemenea trairi ca cele pe care tu le pui pe seama unui scenariu SF.

Poate viata te va ajuta sa ai parte si tu de asa ceva, nu de alta, dar sa intelegi numai ca, exista mai mult decat a descoperit stiinta pana acum.

Poftim ma expun si mai mult:

Am fost uimit sa constat senzatia ca prin mine se facea un transfer, dar, si mai uimit am fost de gandul care mi-a zis: vrei sa ii dai chiar tot? la care eu am raspuns: da, tot, din tot sufletul, cat poate ea sa primeasca.

Marea surpriza a fost insa, atunci cand, persoana respectiva, a inceput sa planga si mi-a marturisit ca a fost pur si simplu coplesita de tandrete (da, de tandrete a spus, nu de iubire, scuze).

[LikeThisPoppy 1630]

Nici nu ai de unde sa stii cat de bine inteleg la ce te referi, am trait asa ceva de mai multe ori si nu intr-o singura "maniera interpretativa" (asta ca sa ma exprim asa artistic, fara insa a micsora in vreun fel ineditul si poate maretia clipei aceleia), dar repet, crezi tu, ca am fi trit asa ceva daca nu aveam capacitatea de a trai acelea?

Si, asa cum a spus colegul Abc (scuze nu am retinut tot numele), care e certitudinea noastra ca am trait exact "entitatea semnal" si nu propria interpretare de semnal?

Daca nu cunoastem persoana si nu avem cum s-o intrebam sau sa patrundem in lumea ei exterioara pentru a recunoaste ceva, nu putem sti.

Dar... uneori putem verifica. Multi dintre noi, macar odata in viata, am simtit ce au simtit cei dragi, in special fiind vba de durere. E cea mai usor de perceput si de empatizat. Daca o fiinta draga are dureri de masea in partea din dreapta sus, fara ca tu sa stii asta si simti acea durere exact in acel loc, inseamna traiesti durerea altuia, nu pe a ta, cu atat mai mult cu cat TU niciodata nu ai avut dureri de masele pentru ca n-ai avut probleme de genul acesta. O astfel de experienta verificabila ma face sa banuiesc drept valabila/posibila si varianta acestor intersectii cu alti oameni, cunoscuti sau necunoscuti.

Poate ca intersectia are loc doar cu fiintele dragi cu care am format o legatura puternica, intensa, iar celelalte, legate de asa-zisi necunoscuti pot fi doar niste accidente de functionare, niste scurtcircuitari ale creierului, fara vreo legatura cu ceva real.

[Athmy 2564]

Am fost uimit sa constat senzatia ca prin mine se facea un transfer, dar, si mai uimit am fost de gandul care mi-a zis: vrei sa ii dai chiar tot? la care eu am raspuns: da, tot, din tot sufletul, cat poate ea sa primeasca.

Marea surpriza a fost insa, atunci cand, persoana respectiva, a inceput sa planga si mi-a marturisit ca a fost pur si simplu coplesita de tandrete (da, de tandrete a spus, nu de iubire, scuze).

 

si n-ai trait altceva decat pe tine insuti? e?

Editat Ianuarie 22, 2012 de Athmy

[acces realitate 1081]

Problema esti tu. Incerci sa fortezi lucrurile. Nu ajungi nicaieri incercand sa faci pasi mai mari decat poti duce.

Presupunand ca ai raspuns ca pt. dialogul dintre noi doi, ai dreptate in sensul ca problema mea sunt eu, dar, tot asa cum problema mea sunt eu, problema ta esti tu, adica asa cum eu se cuvine sa ma lucrez pe mine astfel incat sa interpretez cat mai exact semanlul receptat de la ceilalti si tu, se cuvine sa faci la fel.

Nu stiu la ce te referi cu asta:

Incerci sa fortezi lucrurile. Nu ajungi nicaieri incercand sa faci pasi mai mari decat poti duce

[Htenesa 1817]

Pai se poate si acum sa-i transmiti, dar n-o poti face sa aiba aceleasi sentimente, e clar. Pt ca ele cer multe altele ca sa se dezvolte.

Athmy, ma refer la a trasmite direct sentimentele. Asa cum simti tu iubirea, asa sa o faci si pe ea sa simta. Si sa ii transmiti prin sentimente toate motivele pentru care o iubesti, in toata sinceritatea lor.

 

Si daca stai putin sa te gandesti, lucrurile astea deja se intampla in multe locuri din Univers. Chiar exista fiinte care comunica intre ele direct prin sentimente. Tare ciudate societati trebuie sa fie acelea...

 

i0an, e posibil sa fie ce zici tu. Te cred. Dar explicatia ar putea sa fie pur si simplu atractie sexuala reciproca. Mai spusesem eu odata pe topicul de dragoste la prima vedere. Mi s-a intamplat o data, o singura data in viata, sa vad o fata pe strada si sa ma izbeasca un sentiment puternic incat sa imi pierd constiinta pentru o fractiune de secunda. Nu stiu daca o fi fost iubire sau altceva, dar a fost intens rau.

[Aseneth 15]

Marea surpriza a fost insa, atunci cand, persoana respectiva, a inceput sa planga si mi-a marturisit ca a fost pur si simplu coplesita de tandrete (da, de tandrete a spus, nu de iubire, scuze).

 

Ai un dezechilibru hormonal. Stiu ca suna teluric si ca senzatia pe care ati simtit-o tu si persoana respectiva a fost foarte speciala, dar despre asta e vorba. Ai grija ca poti sa faci mult rau cu asta. Un om mai slab poate innebuni si n-o sa stie nimeni de ce.

[LikeThisPoppy 1630]

Ai grija ca poti sa faci mult rau cu asta. Un om mai slab poate innebuni si n-o sa stie nimeni de ce.

De ce, il bombardeaza ioan cu hormoni? :)

[acces realitate 1081]

Daca nu cunoastem persoana si nu avem cum s-o intrebam sau sa patrundem in lumea ei exterioara pentru a recunoaste ceva, nu putem sti.

Dar... uneori putem verifica. Multi dintre noi, macar odata in viata, am simtit ce au simtit cei dragi, in special fiind vba de durere. E cea mai usor de perceput si de empatizat. Daca o fiinta draga are dureri de masea in partea din dreapta sus, fara ca tu sa stii asta si simti acea durere exact in acel loc, inseamna traiesti durerea altuia, nu pe a ta, cu atat mai mult cu cat TU niciodata nu ai avut dureri de masele pentru ca n-ai avut probleme de genul acesta. O astfel de experienta verificabila ma face sa banuiesc drept valabila/posibila si varianta acestor intersectii cu alti oameni, cunoscuti sau necunoscuti.

Poate ca intersectia are loc doar cu fiintele dragi cu care am format o legatura puternica, intensa, iar celelalte, legate de asa-zisi necunoscuti pot fi doar niste accidente de functionare, niste scurtcircuitari ale creierului, fara vreo legatura cu ceva real.

Din cate stiu eu, se poate si daca nu e cineva apropiat, eu insa, asa cum am mai specificat inainte nu am avut personal trirea unei senzatii sau unui sentiment trait de altcineva (ma refer la un om).

Pai, si crezi ca poti trai intocmai senzatia sau sentimentul la intensitatea traita de acea persoana? Eu nu pun la indoiala posibilitatea unei asemena trairi ca fapt, dar ca intensitate?