soogee 2866 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 (editat) Una e sa citesti in carti, alta e sa traiesti tu magia. Daca copilul e bine securizat de parinti, citind Moby Dick el va deprinde gustul misterului, si va avea si forta de a-l cauta si infrunta in lumea cea mare si misterioasa. Asta inseamna ca-l va trai. Daca nu e bine securizat, atunci cand va citi Lovecraft va percepe lumea ca fiind periculoasa si buna de evitat, si va ramane in cercul sau stramt, neputincios in a-si deschide aripile pentru a zbura departe in cautarea indicibilului. Va trai misterul la nivel mental doar, partial, nu holistic. Si va ramane in afara vietii. Parerea mea :) Einstein: "Emotia magnifica si cea mai profunda pe care noi o putem resimti este starea inefabila a misterului, acolo exista germenul oricarei stiinte veritabile. Acela caruia aceasta emotie ii este straina, care nu stie sa se scufunde pierdut in sine de extaz, lasandu-se cuprins de admiratie, este deja un om mort. A sti ca ceea ce ne este enigmatic si de nepatruns exista totusi, manifestandu-se ca cea mai inalta intelepciune si cea mai radioasa frumusete pe care facultatile noastre obtuze nu o percep decat sub o forma primitiva – aceasta certitudine, acest sentiment imbatator este in centrul oricarei stari sublime veritabile. Experimentarea profunda si intima a sublimului infinit cosmic este cea mai puternica si cea mai straveche sursa a cercetarii stiintifice. Trairea mea cea mai elevata consta dintr-o umila admiratie transfiguratoare a Spiritului Superior fara margini care se dezvaluie in infimele detalii pe care pot sa le perceapa fragilele si slabele noastre spirite. Aceasta convingere de ordin profund emotional pe care o am despre prezenta unei puteri rationale superioare dezvaluita de incomprehensibilul nostru Univers este aceea ce formeaza ideea mea de Absolut sau Dumnezeu." Abc, pe de o parte e bine ca poti calatori, ca ai acest curaj, aceasta autonomie, ca esti in cautarea misterului, ceea ce e un sens in viata. Pe de alta parte, analizeaza cognitii de genul "Pacat ca probabil o sa fiu sarac si o sa traiesc intr-o garsoniera amarata, si o sa ma sinucid pe la 30 de ani ca o sa fiu singur.", si vezi de unde vin, ce vor sa spuna, si cum pot fi contrabalansate. Editat Iunie 21, 2011 de Kosmotro 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
_Undying_ 1242 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 (editat) Ieri, in oras, am vazut o mamica sexy, inalta, cu un baietel de 3 ani aprox. pe care-l lasase in urma ei si-i striga: "hai du-te, pleaca, nu mai am nevoie de tine" si insista asa pret de 2-3 minute. Copilul se indeparta in pas in spate, doi in fata, spre maicasa. Pana la urma a ajuns langa maicasa. Nu plangea, era confuz. Am crezut ca mama lui il va consola in final dar m-am inselat. Poate e mai bine asa, ar fi fost o ambivalenta. E posibil ca asemenea copii sa vada monstri sub pat, nu credeti? Sau o sa iasa niste Zorro din ei? Editat Iunie 21, 2011 de Big Lebowski 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
soogee 2866 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 (editat) Ieri, in oras, am vazut o mamica sexy, inalta, cu un baietel de 3 ani aprox. pe care-l lasase in urma ei si-i striga: "hai du-te, pleaca, nu mai am nevoie de tine" Poate voia sa-i spuna "hai du-te pleaca nu mai am nevoie de tine" sotului ei, sau unui fost amant ce a sedus-o si abandonat-o, sau primei iubiri dezamagitoare, sau tatalui care nu s-a ocupat de ea. E asa bizar cum unii reusesc sa proiecteze, si sa se minta pe sine ca "acesta nevinovat de aici este unul si acelasi cu acela care mi-a facut rau, dar n-am avut curaj sa i-o platesc celui ce mi-a facut rau, asa ca ma razbun pe acesta nevinovat de aici, ca nu se poate apara". Orice ar face, numai sa scape de "cartoful fierbinte". Intotdeauna capacitatea asta a unora de a proiecta ma lasa stupefiat. Editat Iunie 21, 2011 de Kosmotro Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Icebreaker* 3782 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 Nu stiu daca e vorba de razbunare, ma refer in cazul pustiului de 3 ani, dar cert e ca unii parinti nu-si dau seama ca in uneori vorbele spuse-n vant, adica aparent nevinovate se poate ascunde mult rau. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
_Undying_ 1242 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 (editat) Intotdeauna capacitatea asta a unora de a proiecta ma lasa stupefiat. Am vazut odata un caz, in care copilul nu manca ingrijit, sau nu stiu ce nu facea bine, si maicasa striga la el iar copilul nu putea executa, sau nu voia. Atunci m-am uitat insistent la cei doi, mama+copil. Imediat mama s-a simtit ofensata, rusinata, si a strigat catre copil ceva de genul "hai ca se uita lumea la noi" si alte lucruri mai grave care nu mi le mai amintesc. Deci ea, plasa cuponul ei de inadecvare sociala copilului. Pot sa fiu sigur ca facea asta de cate ori se simtea esuata, inadecvata. O astfel de mama anxioasa, fara stima de sine, am avut si eu. Ultima mea prietena, mi-a observat mersul (gradul de presiune al piciorului la sol) si mi-a spus: "stima ta de sine e zero". Chiar asa era. Paseam ezitant, parca eram impiedicat. Am observat apoi la mine in familie (unde toti se critica si isi arunca reprosuri) ca merg/pasesc cu greutate si se impiedica usor. Deasemena orientarea in spatiu e slaba (o parte din creier e permanent ocupata de conflictul cu Parintele Critic Negativ). Desi pe perioada comunista ai mei erau extrem de frustrati, astazi, la 22 ani de la revolutie nu au iesit nici macar pana la Viena, sa vada si ei un oras occidental civilizat, ca tot stam in vestul tarii. E ciudat, nu? Zilnic fac acelasi lucru, aceeasi rutina, aceleasi parazitari, aceleasi reprosuri. Dar nimeni nu iese din tarc. Pentru ca nu mai exista dorinta, bucurie, placere, adica motivatie. Sufletul (sentimentul) a murit. Exista doar rautate, iar cauza rautatii e lipsa bucuriei, interzisa de Parintele Critic Negativ. Cel care isi transforma copiii in sclavi. Nu stiu daca e vorba de razbunare, ma refer in cazul pustiului de 3 ani, dar cert e ca unii parinti nu-si dau seama ca in uneori vorbele spuse-n vant, adica aparent nevinovate se poate ascunde mult rau. Nu sunt vorbe spuse in vant. Nimic nu e fara cauza pe lumea asta. Nu incerca sa dai cu fum. Daca tu ai interdictie la gandire, nu inseamna ca trebuie sa o pasezi si altora. Editat Iunie 21, 2011 de Big Lebowski 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
soogee 2866 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 Paseam ezitant, parca eram impiedicat. Am observat apoi la mine in familie (unde toti se critica si isi arunca reprosuri) ca merg/pasesc cu greutate si se impiedica usor. Pentru astfel de nesigurante corporale (corpul nu este acceptat pe toate palierele) ajuta mult sportul: jogging, inot, box, sporturi de combat, orientare in natura, drumetii montane, fitness, ciclism, etc. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Icebreaker* 3782 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 Nu sunt vorbe spuse in vant. Nimic nu e fara cauza pe lumea asta. Nu incerca sa dai cu fum. Daca tu ai interdictie la gandire, nu inseamna ca trebuie sa o pasezi si altora. Pai, de crezi ca as incerca s-o aburesc, ha? Ce era nevasta-mea si copilul meu?! Daca am sau nu interdictie in gandire cred ca e mai bine sa las pe altii sa aprecieze, in niciun caz pe tine. Mai, da' tu le stii pe toate, toata lumea e scufundata in adancimile iadului, asa e Big, cine naiba-s eu sa te contrazic?! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 Daca ne controlam in tot ce zicem, s-ar putea sa iasa un cerc stiintific :lol: Consider ca nu este benefica dramatizarea, in nici un domeniu, si nici cu monstrii de sub pat. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Icebreaker* 3782 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 Nu incerc sa neg ca exista si astfel de parinti, ma refer de genu' la care se refera Big, zic doar ca cunosc situatii in care s-au produs confuzii datorita vorbelor in vant, atata tot. Si daca-mi amintesc bine, n-am contrazis pe nimeni si nu am incercat sa insult pe cineva. :hi: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Iunie 21, 2011 (editat) Eu n-am avut monstri sub pat, aveam insa cosmaruri recurente, si stiu de la ce mi se trageau. Parintii ma mai speriau cu goga, dar n-avea efect prea mare. Stiu ca atunci cand am descoperit o carte pe care scria Goga, am ramas stupefiata, si ma intrebam ce-o fi cu ea. dar am uitat repede, nu era o preocupare. Sora mea insa avea monstri, ai ei erau un fel de Omul negru, si spune chiar ca l-a vazut pe balcon :) Sunt fantasme ale copilariei. Educatia insa e importanta si inseamna cu totul altceva, in special ce auzi frecvent ca se spune despre tine, si modul in care relationeaza parintii intre ei este deosebit de important. Pe mine nu ma afecta atat de mult ce auzeam despre mine, cat ce vedeam acasa in jurul meu, ca isi ziceau parintii. Asta am inteles mult mai tarziu. Editat Iunie 21, 2011 de Athmy 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
