Început de Allexandrra, Mie 25 mai 2011 · 3 răspunsuri · 11.594 vizualizări
S-au petrecut lucruri ingrozitoare pe lumea asta. Avem inclinatia de a nu ne uita in urma si de a privi plini de speranta inainte. Ororile n-ar trebui uitate, iar victimelor ar fi bine sa le acordam macar un minut de reculegere.
Eugen Jebeleanu, Surasul Hiroshimei
Păm
Voi n-ati fost cu noi
Draga,
pe scurt, cum e ordinul, ce sa-ti scriu? Ce sa-ti spun?
Fetita noastra a trecut intr-a patra primara?
Are ochii ca ai tai? Tot asa tristi? Cum e-afara?
E soare?E cer? E tutun?
Aici stau de vorba cu celula mea pe-delete,
o-ntreb de voi, o desmierd, apoi o zgarii, o musc, o blestem.
Cateodata, umbrele voastre palpaie pe un perete,
si-atunci curge aur din ea, ca-n staulul din Vitleem.
Tot asa e noaptea si pe la voi? Afunda ca hruba,
cu luna ca un starv spanzurat de-o prajina?
De-o sa ma duca la alta puscarie cu duba
nu mai cautati nemernica mea vizuina.
Uita-ma tu, sa ma uite fetita. Asa e osanda,
te-astupa cu piatra, te rupe de toate...
Nu-l mai asteptati pe taticu'. L-a-nghitit ocna, flamanda.
Mai am unsprezece ani si jumatate...
Radu Gyr- Carte postala
Fiule, fiule, lunga e calea...
Ca-n basm pan' la tine sunt mari si tari.
trenuri, paduri, jandarmi si ocari,
si stele ce nu ne stiu jalea.
Dorul de tine mi-e asa, ca o furca
proptita cu dintii in beregata.
Din fundul Aiudului, ochii tai urca
pe cer, ca doi luceferi de piatra.
Mananc: esti in lingura mea. Fac un pas:
schioapeti alaturi in fiare.
Aprind o vapaie la iconostas:
cad lacrimile tale din lumanare/
Prin somn, vine lantul tau, blestematul,
Cu mari zornaieli sa ma scoale.
- Lantule, lantule, lasa-mi baiatul,
fereca-mi mie gleznele goale.
Cum sa-ti stramut in carnea mea chinul?
Cum sa-ti beau, fiule, osanda toata?
Plecat peste neagra-i fantana sarata,
seca-i-as, goli-i-as veninul...
Uneorim noaptea, maica-ta vine,
cu pasi de iarba din tintirim:
- Ia-ti plansul, batranule, si haide cu mine,
temnita-n lacrimi adanci s-o topim...
Radu Gyr - Scrisoarea tatii
Editat Joi 4 sep 2014 22:35
De-as avea o pana de inger
Si cerneala de bezne,
Poate ca abia atunci mi-ar fi lesne
Sa ma adun din toate risipirile,
Sa-mi scriu amintirile
Sa le spun tuturor de ce sanger.
.................................................
Atat de cumplite au fost suferintele,
Atat de naprasnica urgia,
Incat in noaptea aceea unii si-au pierdut mintile,
Altii si-au pierdut vesnicia.
Intr-un tarziu toate sufletele zaceau sfaramate
Ah, amintirea asta ca o roata ma frange!
Pe jos erau risipiti creitarii de sange,
Plata atator pacate.
Ah, Doamne, iata-ma aici, la ceasul comorilor,
Imbratisandu-mi lespedea grea de patimi si chin.
Astept ingerul zorilor,
Astept invierea,
In numele Tatalui, si-al Fiului, si-al Sfantului Duh, Amin!
Sergiu Mandinescu - Amin ( reeducare)
Editat Dum 7 sep 2014 23:01