RBaghe 10 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 Eu am trecut. Si? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
soogee 2866 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 "Va intreb, care avurati experienta iminentei mortii proprii? Care a trecut "la un pas" mic de tot de moarte, atit de mic incit sa fi fost convins 100% ca e "gata cu el/ea"?" Eu am avut un accident, conduceam o masina cu viteza, si la o manevra gresita am intrat intr-un gard de beton. Mai erau cateva secunde si cativa metri pana la impact, masina avea vreo 100 la ora, si atunci mi-am zis "asta e, gata!" Timpul a inceput sa se scurga foarte incet, ca in filme, parca incremenise... simteam ca plutesc, parca iesisem in afara corpului meu. Apoi s-a timpul derulat iar repede, si a urmat impactul. Dupa accident am vazut altfel viata si moartea. Viata am pretuit-o mai mult, moartea nu mi s.a mai parut teribila. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 Si? Moleseala mi-a cuprins intreg trupul, mintea mi-o simteam incetosata, aveam senzatia ca ma scurg. Auzeam voci in jurul meu, voci care ma strigau si in care simteam tristetea. Dar eu, eu nu mai voiam nimic, nu ma gandeam la nimic. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
catherinedeneuve 24 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 Dulciurile. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Hypathia 2114 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 Timpul a inceput sa se scurga foarte incet, ca in filme, parca incremenise...... Apoi s-a timpul derulat iar repede, si a urmat impactul... eu nu am avut experienta limita cu moartea, dar am trecut printr-o experienta de incremenire a timpului inainte de un impact. Cand m-a lovit verisorul meu mai mic cu o minge de marimea unui mar si la fel de tare, am vazut cu incetinitorul cum se apropie mingea de fruntea mea, cu depth of field, voci difuze in fundal si tot ce trebuie. Apoi, impactul si derularea fireasca a timpului, rasete, etc. Asta s-a intamplat acum vreo 15 ani, dar a ramas foarte vie in memoria mea. Moleseala mi-a cuprins intreg trupul, mintea mi-o simteam incetosata, aveam senzatia ca ma scurg. Auzeam voci in jurul meu, voci care ma strigau si in care simteam tristetea. Dar eu, eu nu mai voiam nimic, nu ma gandeam la nimic. asta mi se intampla mie cand lesin. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
andi_ 350 Raportează post Postat Ianuarie 12, 2011 Cred ca moartea este premiul fiindca ti-ai trait viata....Si de ce sa imi fie frica de ceva firesc si natural ? Si sunt sigur a va fi exact cand trebuie.... esti sigur ca vei muri natural? foarte multi mor in accidente...ceea nu e deloc natural.....poate esti un fel de parapsiholog si nu stim noi :mellow: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Ianuarie 13, 2011 Of, of, nu la asta ma refeream, o nu, ma refeream la a ajunge in boala, suferinta, deteriorare grava a organismului, "anlize mortale", chinuri, durere multa, agonie, neputinta fizica, deastea felurite pe care nu le stiu ca nu am trecut prin asa ceva personal (a trecut tata, care a si murit), dupa asa ceva sa venim si sa vedem cat de "eroi" suntem fata in fata cu moartea. Intrucat sunt convins ca ce spun poate fi interpretat diferit de ce am gandit, cer iertare anticipat oricui ii pare ca am intentionat sa minimizez sau sa nu i/au seama la cele prin care a trecut. Poate cineva care a infruntat o asemenea nimicire de durata sa ne spuna daca si/ar mai dori vreodata reantalnirea reala cu mesagerii mortii, enumerati mai sus? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Ianuarie 14, 2011 Moartea te invata cel mai mult despre viata. Si se poate muri in multe feluri, cea finala este infricosatoare, ne temem de durere si de suferinta celor dragi. O colega de-a mea l-a ingrijit pe tatal ei bolnav de cancer, pana in ultima clipa. Dupa ce a murit, ea a devenit alta. Fiecare trece prin aceste experiente ori brutal, ori ti le asumi, dar te marcheaza. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Blake' 1 Raportează post Postat Ianuarie 14, 2011 [...] intrebarile mele sunt: 1. Voua pentru ce v-ar parea rau inainte de moarte? 2. Credeti ca atasarea de oameni si deprinderi ar avea (contrar celor spuse de mine mai sus!) un rol stabilizator in momentul mortii, unul securizant si calmant? 3. Cum vedeti moartea? 1. Nu cred că aș regreta absolut nimic, dar probabil că mi-ar părea rău să las ceva ne Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Acritura 1 Raportează post Postat Ianuarie 14, 2011 Ca nu pot lua vreo bata de baseball cu mine Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
