Sari la conținut
Forum Roportal
Hypathia

Scheme cognitive disfunctionale

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Young: „Aceste scheme se dezvolta primar ca rezultat al experientelor traumatizante din copilarie si stau la baza explicarii tulburarilor de personalitate, problemelor caracterologice si tulburarilor cronice din Axa I DSM IV.”

Caracteristici:

-reprezinta pentru individ adevaruri absolute

-se perpetueaza si sunt dificil de modificat si, pentru ca sunt conturate de la o varsta frageda, devin familiare iar eventualele modificari ale acestor scheme sunt percepute ca o amenintare

-schemele sunt rezultatul experientelor repetate, rolul familiei si al persoanelor semnificative din viata pacientului fiind major in dezvoltarea lor

-scheme se automentin prin activarea in memorie doar a informatiilor concordante cu schema, ignorarea informatiilor neconcordante cu ea si producerea de informatii concordante atunci cand acestea nu exista

-activarea schemelor cognitive se asociaza adesea cu trairi emotionale neplacute

-schemele pot fi activate si pe parcursul terapiei, provocand reactii emotionale din partea pacientului care pot fi prelucrate, ajutand la identificarea si constientizarea continutului schemei.

 

Cu cat o schema este mai severa, cu atat numarul situatiilor care o activeaza este mai mare.

 

Schemele rezulta din nevoi emotionale nesatisfacute in copilarie:

-autonomie, competenta si simtul realitatii

-libertate de a exprima trebuintele si emotiile

-spontaneitate si joc

-limite realiste si autocontrol

-asigurarea atasamentului celorlalti: stabilitate, siguranta.

 

 

I.Scheme cognitive privind separarea si respingerea sau raceala afectiva

Nesatisfacerea nevoilor de securitate, intelegere, stabilitate, aprobare, respect duce la formarea acestor scheme.

 

1.Abandon/Instabilitate – reflecta teama de abandon si lipsa de stabilitate perceputa la persoanele relevante, asociata cu ideea ca acestea nu le ofera incredere si sustinere emotionala. Este posibil ca persoanele cu aceasta schema pe parcursul copilariei, sa fi fost neglijate sau sa fi suferit pierderea parintilor (divort, deces).

 

2.Neincredere/abuz – reflecta teama ca ceilalti ii vor rani, abuza, umili, barfi, manipula, minti etc. Aceste scheme se refera la prejudicii aduse voluntar, intentionat sau ca rezultat al neglijentei extreme si nejustificate. Aceste scheme pot fi determinate de abuzuri repetate in copilarie.

 

3.Privatiune emotionala – reflecta expectanta ca nevoia de suport emotional nu va fi satisfacuta de ceilalti.

a)deprivare de atentie, afectiune, caldura sufleteasca si confidenta

b)deprivare de empatie (ideea ca ceilalti nu le impartasesc emotiile)

c)privatiunea de protectie (absenta ghidarii si suportului oferit de ceilalti)

 

4.Deficienta/rusine – existenta unor defecte reflecta convingerea ca individul este fara valoare, rau, nedorit, inferior si nu este respectat de ceilalti, care nu il vor putea iubi si aprecia. Poate implica hipersensibilitate la criticism, respingere si blamare.

 

5.Izolare sociala/Instrainare – reflecta sentimentul ca individul este izolat de restul lumii, respins de alte persoane si nu face parte din nicio comunitate. Se percepe pe sine ca fiind diferit de restul.

 

II.Schemele referitoare la autonomie si performanta slaba.

Autonomia este abilitatea unei persoane de a se separa de familia originara si a trai independent. Subiectii cu aceste scheme au anumite asteptari despre ei insisi si despre lume care interfereaza cu abilitatea lor de a se desprinde de familie. Sunt incapabili sa-si defineasca propria identitate si sa-si croiasca drumul in viata.

 

1.Dependenta functionala/Incompetenta – reflecta credinta subiectului este incapabil sa faca fata responsabilitatilor cotidiene. Este insotita de sentimentul de neajutorare. In copilarie aceste persoane nu au fost incurajate sa se manifeste independent si sa aiba incredere in sine.

 

2.Teama de evenimente inevitabile/Lipsa de control – se refera la teama nejustificata si exagerata ca pot aparea in orice moment catastrofe neprevazute (teama ca va innebuni, SIDA, cutremure, crime, razboi etc). De obicei aceste scheme se dezvolta prin modelare – unul dintre parinti prezinta tulburari de anxietate.

 

3.Sine nedezvoltat/Personalitate atrofiata – reflecta apropierea emotionala excesiva si o dependenta exagerata de una sau mai multe persoane semnificative, la o varsta la care ar trebui sa se adapteze singur la rigorile sociale. Este insotita de dezorientare si lipsa sensului in viata. Este posibil ca mediul familial sa fi fost unul abuziv sau hiperprotector.

 

4.Esec – reflecta convingerea ca persoana in cauza este diferita de ceilalti colegi (de scoala, serviciu) si nu poate atinge standardele lor. Implica ideea ca este prost, incapabil, neatent, fara succes.

 

III.Scheme referitoare la limite scazute sau defectuoase

Se refera la perceperea ineficienta a limitelor personale, a responsabilitatii fata de ceilalti, a angajamentelor pe care si le iau si a scopurilor fixate. Familia de origine este una permisiva, indulgenta. Indivizii au fost fortati sa tolereze niveluri ridicate de disconfort emotional, au fost lipsiti de supraveghere si de ghidare.

 

1.Grandoare/Dominanta/Revendicarea drepturilor personale – se refera la convingerea subiectului ca are toate drepturile si poate sa obtina tot ceea ce doreste, indiferent de urmari. Se refera la tendinta de a-si impune punctul de vedere, de a controla comportamentul si dorintele celorlalti. Lipsa de empatie se dezvolta in familiile indulgente, care nu fixeaza limite, isi neglijeaza/abuzeaza copiii.

 

2.Autocontrol exagerat/Inhibitie emotionala – subiectii tind sa-si controleze exagerat reactiile spontane pentru a evita dezaprobarea celorlalti:

-reprimarea m

Editat de Hypathia
  • Upvote 4

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mi se pare ca se poate lucra foarte bine prin schimbarea acestor scheme. Majoritatea avem de lucru cu ele. Cum se pot inlocui aceste scheme cu unele functionale, sau macar ameliorate?

 

Cei care si-au insusit asemenea scheme de comportament, au pozitii de viata gresite (eu nu sunt OK - tu esti OK, etc.), ruleaza stari negative ale eului, practica jocuri in triunghiul dramei de pe pozitia de Victima ori Salvator facilitand agresiunea Persecutorilor. De asemenea le place sa paraziteze (neajutoratul, bomsumflatul, pampalaul, supraadaptatul-aka perfectionistul) din dorinta de a fi acceptati, fara sa constientizeze ca sunt luati de prosti. Solutia e psihoterapia, cu cineva care sa-i faca sa iasa din tiparele care le joaca din dorinta de a fi acceptati. Caci acesta e scopul, sa primeasca intelegere si acceptare in realitatea lor defecta. Ei trebuie sa invete ca pot primi eventual acceptare si intr-o realitate mai putin rigida, dar si ca se pot lipsti de aceasta acceptare, pe care Copilul din ei o revendica perpetuu.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mi se pare ca se poate lucra foarte bine prin schimbarea acestor scheme. Majoritatea avem de lucru cu ele. Cum se pot inlocui aceste scheme cu unele functionale, sau macar ameliorate?

Adoptarea unei practici consecvente a meditatiei mindful cuplata cu adoptarea scepticismului ca stil de viata.

Putem de asemenea sa invatam despre modul in care creierul nostru interpreteaza eronat informatia primita. Cele mai simple exemple sunt iluziile optice care de fapt ar trebui sa fie etichetate "

"
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mi se pare ca se poate lucra foarte bine prin schimbarea acestor scheme. Majoritatea avem de lucru cu ele. Cum se pot inlocui aceste scheme cu unele functionale, sau macar ameliorate?

 

Am inceput sa citesc cartea lui Young. Am tradus pt. topicul asta strategiile cognitive pt. schema de abandon. O sa le traduc si pe cele pt. schema de privatiune emotionala si, daca vi se pare util, o sa o postez. Si eventual si altele. Traducerea e facuta in viteza, erori nu s-au strecurat, ci posibil exprimari nefiresti. Am omis unele mici pasaje care mi s-au parut mai putin importante.

 

Abandonul

 

Prezentare tipica a schemei

 

Aceşti pacienti asteapta constant să piarda persoane apropiate. Cred ca acesti oameni ii vor abandona, se vor imbolnavi si vor muri, ii vor parasi in favoarea altcuiva, se vor comporta impredictibil sau vor disparea cumva. Asadar, traiesc in frica constanta si sunt intotdeauna atenti la orice semn ca cineva va pleca din vietile lor. Emotiile obisnuite sunt anxietate cronica in legatura cu pierderea oamenilor, tristete si deprimare cand exista o pierdere reala sau perceputa astfel şi furie fata de oamenii care i-au parasit. Comportamentele tipice includ agatarea de persoane importante, posesivitatea si controlul, acuzatii la adresa altora de a-i fi abandonat, gelozie, competitie cu rivali

  • Upvote 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mi se pare ca se poate lucra foarte bine prin schimbarea acestor scheme. Majoritatea avem de lucru cu ele. Cum se pot inlocui aceste scheme cu unele functionale, sau macar ameliorate?

Mi se pare ca ai dat un raspuns aici:

-activarea schemelor cognitive se asociaza adesea cu trairi emotionale neplacute

-schemele pot fi activate si pe parcursul terapiei, provocand reactii emotionale din partea pacientului care pot fi prelucrate, ajutand la identificarea si constientizarea continutului schemei.

Activezi schemele emotionale iar cand se manifesta le prelucrezi! Ce a zis Young despre activare, prelucrare, identificare si constientizare, nu stiu dar sunt curios si eu!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Mi se pare ca ai dat un raspuns aici:

 

Activezi schemele emotionale iar cand se manifesta le prelucrezi! Ce a zis Young despre activare, prelucrare, identificare si constientizare, nu stiu dar sunt curios si eu!

 

Dupa cate stiu, credintele irationale se vindeca mai bine daca sunt prelucrate de individ "la cald", prin retrairea experientelor din trecut pe plan emotional in cadrul securizant al terapiei.

"La rece" e foarte greu sa identifici si sa schimbi cognitia gresita.

 

"In concordanta cu aceasta schema, acesti pacienti aleg persoane relevante instabile, cum ar fi parteneri neangajanti sau indisponibili, care, foarte probabil, ii vor abandona"

Ciudat! Logic nu ar fi ca acesti oameni cu schema de abandon sa se orienteze spre parteneri/prieteni stabili, cu risc mic de abandonare? Fie si inconstient ar trebui sa simta acest risc si sa il evite. Young pare a spune ca schema de abandon netratata ii face pe acesti oameni sa se indrepte exact spre partenerii care sunt mai predispusi sa ii raneasca.

Alice Miller ar spune ca e din cauza traumei neconstientizate, care ii obliga sa retraiasca aceeasi istorie personala dificila la nesfarsit.

 

"Behaviourist, pacientii se focuseaza pe alegerea partenerilor care sunt capabili sa-si ia un angajament. Invata si sa nu mai indeparteze partenerii cu comportamente de oameni gelosi, agatatori, furiosi sau controlatori. Invata treptat sa tolereze singuratatea."

Aici nu sunt sigur ca am inteles. De ce nu s-ar indeparta de furiosi/controlatori? Nu ar fi mai bine sa se indeparteze?

 

Ma mai intreb si cat de bun e reparentingul in terapie.

Oare nu face ca omul sa fie dependent de terapeut, vazut ca un parinte?

Oare nu aici e riscul ca terapeutul sa profite de puterea sa? (vezi abuzuri sexuale sau financiare, rare, dar totusi existente).

Am citit in cartea lui David Celani, "Plecarea de acasa" ca reparetingul e o etapa importanta, iar obiectivul final e independenta, adica omul sa nu mai aiba nevoie de "agatarea de parintii internalizati" (deci sa nu se mai agate de persoane vazute inconstient ca parinti). Asta presupune ca terapeutul stie extrem de bine ce face, cu ce energii lucreaza in transfer/contratransfer, si ca nu va profita de ele. Ca e etic.

 

 

Ms, Alex. pt traducere, asteptam cu interes urmatoarea schema.

:)

Editat de Kosmotro
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
"Behaviourist, pacientii se focuseaza pe alegerea partenerilor care sunt capabili sa-si ia un angajament. Invata si sa nu mai indeparteze partenerii cu comportamente de oameni gelosi, agatatori, furiosi sau controlatori. Invata treptat sa tolereze singuratatea."

Aici nu sunt sigur ca am inteles. De ce nu s-ar indeparta de furiosi/controlatori? Nu ar fi mai bine sa se indeparteze?

 

Ma mai intreb si cat de bun e reparentingul in terapie.

Oare nu face ca omul sa fie dependent de terapeut, vazut ca un parinte?

 

M-am exprimat prost. Corect: ``invata si sa nu mai indeparteze partenerii prin comportamente de oameni gelosi etc.`` Aceste persoane sunt geloase, controlatoare, manipulatoare, comportamente care ii pun pe fuga pe parteneri. Dar pentru ei nu e asa rau, fiindca retraiesc abandonul, ceea ce le da senzatia de familiar si confortabil: ei au invatat o forma de atasament insecurizant si in aia se simt ``bine``. Nu cunosc atasamentul securizant. Trebuie sa-l invete, ca altfel o vor tine in relatii instabile, tensionate, certuri.

 

Young vorbeste de reparenting limitat in timp. Pacientul e invatat sa se desprinda ulterior de terapeut. Poate o sa traduc si ce zice exact.

Editat de Allexandrra
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Despre programarea parentala gresita, si cum ar trebui sa fie ea

http://www.psihologie.50g.com/parenting.htm

Da, ceea ce cognitiv-comportamentala numeste scheme disfunctionale, analiza tranzactionala numeste jocuri, parazitare etc. Totusi exista loc pentru nuante. Multumim pentru link, e util. :)

adoptarea scepticismului ca stil de viata.

Vad scepticismul ca stil de viata ca pe o provocare. Cred ca e greu sa traiesti fara iluzii consolatoare care sa iti dea un sens si un motiv pentru a trai.

Ai dreptate in legatura cu modul eronat de interpretare a informatiei.

Multumim de traducere. :)

Ce a zis Young despre activare, prelucrare, identificare si constientizare, nu stiu dar sunt curios si eu!

Prin tehnica imageriei, de exemplu. Am tradus la repezeala un pasaj.

Imageria este un instrument de evaluare foarte bun pentru majoritatea pacientilor.

Scopurile imageriei:

- sa identifice si sa declanseze schemele pacientului

- sa inteleaga originile schemelor

- sa se faca legatura dintre scheme si problemele curente

- sa ajute pacientul sa traiasca emotii asociate cu schemele respective

 

Urmatorul exercitiu este o introducere in imagerie. Poate unii dintre cititori doresc sa il faca. Se bazeaza pe un exericitiu conceput pentru terapeutii care frecventeaza workshopurile de terapia schemei.

 

1. Inchide ochii. Imagineaza-te intr-un loc sigur. Foloseste imagini, nu cuvinte sau ganduri. Lasa imaginea sa vina de la sine. Observa detaliile. Spune-mi ce iti imaginezi. Ce simti? Este cineva cu tine sau esti singur? Bucura-te de sentimentul relaxant si protector din locul tau securizat.

2. Ramai cu ochii inchisi si sterge imaginea aceea. Acum imagineaza-te copil. Esti cu unul dintre parinti intr-o situatie suparatoare. Ce vezi? Unde esti? Observa detaliile. Cati ani ai? Ce se intampla in imagine?

3. Ce simti? La ce te gandesti? Ce simte parintele tau? La ce se gandeste?

4. Poarta un dialog cu parintele. Ce spui? Ce spune parintele tau? (Continua pana cand dialogul ajunge la o concluzie normala).

5. Gandeste-te la cum ti-ar placea ca parintele tau sa se schimbe sau sa fie diferit in imagine, chiar daca pare imposibil. De exemplu ti-ai dori ca parintele tau sa iti dea mai multa libertate? Mai multa afectiune? Mai multa intelegere? Mai multa intelepciune? Mai putin criticism? Sa isi intre mai bine in rolul de parinte? Acum spune-i parintelui din imaginea ta cum ti-ai dori ca el sa se schimbe, cu cuvintele unui copil.

6. Cum reactioneaza parintele tau? Ce se intampla apoi in imagine? Mentine imaginea pana cand scena se termina. Cum te simti la sfarsitul scenei?

7. Ramai cu ochii inchisi. Acum intensifica sentimentul pe care il ai in imagine ca si copil. Fa emotia mai puternica. Acum, mentinand emotia in corpul tau, sterge imaginea cu tine ca si copil si imagineaza-ti o situatie in viata ta actuala in care ai acelasi sentiment sau unul similar. Nu o forta, las-o sa vina de la sine. Ce se intampla in imagine? La ce te gandesti? Ce simti? Spune tare. Daca mai este cineva in imagine, spune-i acele persoane cum ti-ai dori sa se schimbe. Cum reactioneaza persoana?

8. Sterge imaginea si intoarce-te in locul tau securizant. Bucura-te de sentimentul de relaxare. Deschide ochii.

 

Schemele se mai pot observa si in terapia de grup; cum pacientul raspunde si relationeaza cu ceilalti din grup.

De asemenea, le putem observa in vise, in special in cele care se repeta sau cele care implica afecte puternice.

Si cartile, filmele pot declansa schemele. Terapeutul ii poate recomanda pacientului anumite carti sau filme in acest scop, bazandu-se pe anumite ipoteze despre schemele pacientului.

 

Ciudat! Logic nu ar fi ca acesti oameni cu schema de abandon sa se orienteze spre parteneri/prieteni stabili, cu risc mic de abandonare? Fie si inconstient ar trebui sa simta acest risc si sa il evite. Young pare a spune ca schema de abandon netratata ii face pe acesti oameni sa se indrepte exact spre partenerii care sunt mai predispusi sa ii raneasca.

Alice Miller ar spune ca e din cauza traumei neconstientizate, care ii obliga sa retraiasca aceeasi istorie personala dificila la nesfarsit.

Cum spune si Ronald Fairbairn, compulsia la repetitie, depre care s-a mai discutat pe aici. Individul cauta sa retraiasca si sa reconstituie familia originara si rolurile jucate atunci de parinti. Cei cu scheme de abandon cauta sa retraisca la nesfarsit abandonul familiei.

Ma mai intreb si cat de bun e reparentingul in terapie.

Oare nu face ca omul sa fie dependent de terapeut, vazut ca un parinte?

Pana la urma orice terapeut e vazut ca un parinte. Pai daca nu se instaleaza transferul, nu poti progresa in terapie si nu faci nimic. Daca nu e relatie, nu faci nimic cu terapia.

Reparentingul sa fie limitat si terapeutul sa nu profite, desigur. Terapeutii sunt unii din acei oameni cu mare putere si influenta asupra pacientilor. Unii abuzeaza, din pacate. Aia nu sunt terapeuti, de fapt.

Editat de Hypathia
  • Upvote 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Vad scepticismul ca stil de viata ca pe o provocare. Cred ca e greu sa traiesti fara iluzii consolatoare care sa iti dea un sens si un motiv pentru a trai.

Pare a fi greu dar in practica nu-i chiar atat de greu daca te focalizezi mai des pe a trai, pe prezent.

Nu-i nevoie ca "ceva" sa dea sens propriei existentei, suntem toti "meaning making machines"... putem produce sens la comanda. :)

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×