Dilema continuare casatorie

[Snow fairy 0]

Sunt casatorita de 10 ani si am un copil de 3 ani.

De cand s-a nascut copilul relatia dintre noi a inceput sa se deterioreze din ce in ca mai rau. Ne certam zilnic si din lucruri de nimic, certuri care ar putea fi evitate din punctul meu de vedere daca nu s-ar incapatina.

Nu imi inghite familia de nici o culoare, spunand ca el si copilul sunt familia mea, iar cei de acasa nu reprezinta decat fosta familie.

Am adus-o pe mama sa aiba grija de copil ca sa ma pot intoarce la munca, dar asta nu face decat sa il inversuneze si mai tare (si o uraste pe masura). Ar vrea ca mama sa stea cu copilul pana vine el, iar cand vie el sa dispara in alta camera si sa nu ii mai auda gura. Nu accepta sfaturi referitoare la copil de la ea si ar dori daca se poate sa isi plateasca ea singura si mancarea (avand in vedere ca el nu ii da nimic mamei). Considera ca mama are datoria sa aiba grija de copil si ca nu ii face lui nici un favoare daca sta cu copilul.

Am incercat de fiecare data cand ne certam sa discutam omeneste: rezultatul? Ii deranjez linistea. El pana atunci era linistit si eu il disturb cu tot felul de intrebari. Eu incerc sa ii spun onest ce ma apasa pe suflet si el raspunde cu inginari, ironii si maimutareli de ma scoate din sarite.

Am incercat sa il las pe el sa vina sa vorbeasca cand crede de cuviinta ca este in stare: rezultatul? Nu s-a intamplat niciodata, pentru ca argumenteaza el nu are nimic de discutat.

Am ajuns sa fiu foarte stresata din cauza asta: imi vine sa nici nu ma mai duc acasa, as ramane tot timpul la serviciu daca nu ar fi copilul.

 

Ce ati putea sa ma sfatuiti in acest caz?

 

Va multumesc anticipat.

[Iris_Lulea 6]

Sunt casatorita de 10 ani si am un copil de 3 ani.

De cand s-a nascut copilul relatia dintre noi a inceput sa se deterioreze din ce in ca mai rau. Ne certam zilnic si din lucruri de nimic, certuri care ar putea fi evitate din punctul meu de vedere daca nu s-ar incapatina.

Pentru a-ti da seama din ce cauza au aparut schimbari in relatia voastra dupa aparitia copilului trebuie sa te gandesti la ceea ce se intampla inainte si ceea ce a inceput sa se intample dupa nasterea lui. Posibil ca ceva s-a modificat in felul in care relationati ca si cuplu. Cum te porti tu ca femeie in relatie cu el? Cum te porti ca mama? Dar el cum se poarta ca barbat in relatie cu tine? Cum se poarta fata de copil?

 

Mi se pare important de stiut in ce masura ati discutat impreuna despre venirea mamei tale in apartamentul vostru si despre rolul ei acolo. Inteleg ca il deranjeaza, dar observa ce anume il deranjeaza? Din cate inteleg eu, din ceea ce spui, el simte ca ii este invadata intimitatea intr-o anumita masura.

Este destul de clar ca pentru el familia importanta este cea formata din trei membrii: tu, el ci copilul. Ceilalti membrii fac parte din familia extinsa... Pentru tine care din cele doua familii inseamna mai mult?

 

In cazul in care iti vei oferi raspunsuri la aceste intrebari, te astept sa faci din nou o oprire aici pentru a te lamuri mai mult.

[Vizitator Guest_Eu_*]

I-mi cer scuze ca intervin. In fosta mea casatorie, sa intamplat la fel. Mai exact as vrea sa vorbesc din pct-ul de vedere al barbatului in cauza. Fosta soacra, a gresit in repetate randuri fata de mine. OK. Sa ajuns la o stare de calm. Doar aparenta. Sa fiu mai clar, era totul ok, roz, ne salutam, vorbeam discutii etc. Dar niciodata nu am resit sa ma obisnuiesc cu ideea de a o avea in preajma. Enervant era pana si felul in care respira. Discutia e mult mai lunga si nu as vrea sa intru in detalii acum si aici dar.... Sotul tau reactioneaza cum crede el mai bine. Adica te lasa in plata Domnului sa faci cum crezi. Nu stiu exact despre ce e vorba dar inclin sa cred ca mama ta a venit din initiativa ta si numai a ta. Cum ai vrea sa reactioneze? Probabil, adica mai mult ca sigur sotul tau stie exact de ce face ce face. Poate a incercat sa-ti spuna. Nu cred ca l-ai auzit si asta nu din rea voina ci pur si simplu.... e mama ta. Intelegi? Cel putin la mine in fosta familie povstea era simpla: "sa stii ca maicata...." "te rog sa nu vorbesti nimic de mama..." si gata. Indiferent ce facea maicasa bun sau rau eu trebuia vrand nevrand sa inghit si nu aveam dreptul la cuvant ca sa ma exprim elegant. Atunci am reactionat ca atare: "da? ok. tu vezi-ti de maicata ca eu am alte treburi mai importante" Tin sa mentionez ca la mijloc era ca si in cazul tau un copil. Stii unde sa ajuns? simplu nu mai am acces la copil, nu mai suntem impreuna de ani buni si cred ca si-a facut un scop in viata de a-mi arata mie exact cine e ea si maicasa. SI de ce? Pentru ca am indraznit sa-i critic buna mama. Ai grija. E ceva ce cred ca ar trebui sa-ti intrebi sotul. Si asta cat mai urgent.

 

Multumesc pentru atentie si sper sa nu fi jignit pe nimeni.

[Iris_Lulea 6]

 

Uneori refuzam sa vedem sau sa auzim lucruri care ne deranjaza, alteori le observa, dar preferam sa le ignoram. Voi ati ales separarea pentru ca undeva pe drum a pierit comunicarea in relatie.

 

 

Eu, personal, iti multumesc pentru interventie. Are o importanta foarte mare exprimarea punctului tau de vedere, in felul acesta expui sentimentele si gandurile tale, in calitate de sot, in calitate de persoana care este pe locul doi, din cum te-ai exprimat tu... soacra fiind mai importanta decat tine.

[Ravl 171]

Ii deranjez linistea.

 

 

Atunci am reactionat ca atare: "da? ok. tu vezi-ti de maicata ca eu am alte treburi mai importante"

 

Eu cred ca mamele/soacrele , n'ar trebui sa se amestece in cresterea copiilor , dar o fac . Si stiti de ce ? Pentru ca exista o lipsa de responsabilitate , nu atat din partea mamelor , ci a tatilor . Noi suntem cei care dorim liniste, universul nostru, departe de ... "lumea dezlantuita".