Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

N.A.S.A. va mai trimite un rover pe Marte în 2020, urmând ca în 2030 astronauţii să viziteze Planeta Roşie

N.A.S.A. a anunţat că intenţionează să trimită un alt rover pe Marte, după Curiosity, urmând ca misiunea să aibă loc în 2020. De asemenea, agenţia spaţială americană va juca un rol secund în misiunile planificate de Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Dacă toate aceste misiuni vor fi duse la bun sfârşit, N.A.S.A. doreşte să trimită astronauţi pe orbita Planetei Roşii în cursul deceniului 2030.

La începutul acestui an, agenţia spaţială americană dorea să renunţe la participarea la proiectele E.S.A. din cauza unor reduceri bugetare. Din acest motiv, oficialităţile europene au iniţiat discuţii cu oficialii ruşi, solicitându-le acestora să preia sarcinile N.A.S.A. Misiunile agenţiei spaţiale europene vor consta în elaborarea unei hărţi cu sursele de gaz metan de pe Marte şi forarea în solul acestei planete pentru a identifica dovezi care să ateste prezenţa formelor de viaţă.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate de N.A.S.A., administratorul asociat John Grunsfeld a anunţat că, în cele din urmă, N.A.S.A. nu va renunţa la participarea în proiectele E.S.A. Pentru misiunea din 2016, N.A.S.A. urmează să furnizeze sistemul de comunicaţii, iar la misiunea din 2018 agenţia americană va contribui un aparat de analiză moleculară, cu care urmează să fie dotat roverul ExoMars. Grunsfeld a subliniat că agenţiile spaţiale ruse vor rămâne, la rândul lor, partenere în misiunile spaţiale europene.

De asemenea, oficialul N.A.S.A. a anunţat că oamenii de ştiinţă vor începe îndată să lucreze la realizarea roverului care va fi lansat spre Marte în 2020. Oficialii americani nu au dezvăluit care va fi numele roverului şi nici obiectivele ştiinţifice ale acestuia. Pentru a reduce costurile şi riscul unor greşeli de proiectare, designul noului rover se va inspira din cel al roverului Curiosity.

Grunsfeld a declarat că N.A.S.A. susţine obiectivul preşedintelui Barack Obama, care doreşte ca oamenii să călătorească spre Marte. De aceea, agenţia spaţială americană a anunţat că "misiunea din 2020 constituie un pas important pentru realizarea unor obiective ştiinţifice importante, ce ne aduc mai aproape de realizarea obiectivului trasat de preşedinte: trimiterea unui echipaj uman pe orbita planetei Marte în cursul anilor 2030.

Surse: descopera.ro, arstechnica

De ce unii oameni au părul creţ ?

Ce anume ne face să avem păr drept sau c

O dronă subacvatică a efectuat o călătorie record

Un robot

Pe asteroidul Vesta ar fi putut exista apă

Oamenii de ştiinţă susţin că au observat unele trăsături ale asteroidului Vesta care par să fi fost formate de scurgerea unui lichid, posibil apă.

Dacă această observaţie este corectă, atunci ea ar putea fi una extraordinară deoarece,

Cum a schimbat fotosinteza lumea ?

Oamenii de ştiinţă au descoperit primele stele care s-au format

Pentru prima dată putem vedea cum arăta omul hobbit

Un antropolog australian a folosit tehnici de reconstrucţie facială pentru a arăta, în premieră, înfăţişarea misteriosului "hobbit" din Flores, Indonezia.

Homo floresiensis, aşa cum a fost botezat oficial acest specimen, a născut multe controverse atunci când a fost descoperit în 2003. Unii cercetători argumentau că ar fi vorba de o specie primitivă, în timp ce alţii sugerau că ar putea fi un individ aparţinând unei specii deja descoperite, dar care a fost născut cu unele mutaţii.

Acum, antropologul Susan Hayes, de la Universitatea din Noul Wales de Sud din Australia, a creat o "aproximare facială" a hobbitului, folosind rămăşiţele descoperite ale unei femele.

Homo floresiensis a fost un hominid de statură mică, cu un creier mic, dar cu dinţi şi picioare relativ mari pentru înălţimea lor.

Proiectul "a durat mai mult decât am anticipat şi mi-a cauzat multe dureri de cap, dar acum sunt mulţumită şi cu dezvoltarea metodologică şi cu rezultatele finale", a declarat Hayes.

Surse: descopera.ro, COSMOS MAGAZINE

Casa care

Şapte planete din Calea Lactee ar putea găzdui forme de viaţă

Şapte planete aflate

Sursa vieţii va fi căutată de observatorul astronomic de la bordul unui Boeing 747

Un observator zburător care va porni noaptea în căutarea stelelor nou-născute ar putea găsi noi dovezi cu privire la precursoarele vieţii, susţin experţii americani.

O echipă de cercetători va folosi tehnologia cu infraroşu pentru a căuta o colecţie de molecule din norii de praf ce înconjoară cinci stele tinere.

Cercetarea se va realiza la bordul unui Boeing 747 care va conţine Observatorul Stratosferic pentru Astronomie prin Infraroşu, reprezentând o cooperare între N.A.S.A. şi Centrul Aerospaţial German.

"Ne interesează modul în care s-a format şi de unde a venit materia care contribuie la dezvoltarea vieţii planetare. De când există aceasta în sistemul nostru solar ? Este posibil ca ea să existe şi în altă parte ? Nu putem călători înapoi în timp pentru a observa cum s-a format sistemul nostru, dar ne putem uita la alte regiuni despre care credem că sunt similare", a declarat profesorul Douglas Whittet.

Observarea prin infraroşu a stelelor nou-născute, cu ajutorul telescoapelor amplasate pe Pământ, arată prezenţa moleculelor organice şi a apei în norii rămaşi de pe urma formării lor. Aceste rămăşiţe pot constitui materii prime din care se vor forma planete.

Acum, specialiştii susţin că observatorul aerian va ajuta la colectarea unor date mai specifice.

"Încercăm să analizăm o parte din spectrul care nu penetrează atmosfera foarte bine", a adăugat Whittet, care a explicat că umiditatea din atmosferă absoarbe radiaţiile infraroşii pe care specialiştii încearcă să le detecteze.

Cu ajutorul observatorului aerian, situat la o altitudine de 12.000 de metri, aceste probleme vor putea fi depăşite.

Surse: descopera.ro, UPI.com