Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Copiii care trăiesc alături de animale de companie, vor fi mai avantajaţi

Bebeluşii care

http://www.viitor.ro/tehnologii-promitatoare/plasticul-viitorului-ar-putea-inlocui-otelul

Plasticul viitorului ar putea inlocui otelul in fabricarea masinilor

Cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv lucreaza la gasirea unei solutii pentru scaderea impactului materialelor plastice asupra mediului. Pana la descoperirea plasticului complet biodegradabil, oamenii de stiinta incearca sa dezvolte un material atat de dur incat ar putea inlocui materiale de rigiditatea otelului.

Pana in anul 2020 consumul de materiale plastice la nivel global va ajunge conform estimarilor la 200 milioane tone pe an. Spre deosebire de sticla sau metal, reciclarea plasticului este un proces mai dificil si cu efecte mai putin eficiente. Polimerii care le alcatuiesc au un punct de topire foarte ridicat, iar rezultatul final nu este viabil decat daca in reciclare sunt folosite plastice de acelasi fel.

Un proiect de cercetare de la Universitatea din Tel Aviv incearca sa minimalizeze impactul de mediu al materialelor plastice prin cresterea extrema a durabilitatii si duratei lor de viata. Profesorul Moshe Kol, liderul echipei din Israel, a ajuns la concluzia ca prin folosirea unor catalizatori speciali, polipropilena, unul dintre cele mai folosite materiale plastice, ar putea deveni atat de dura incat va putea fi folosita ca un inlocuitor al otelului in productia de masini.

In primul rand, productia plasticelor durabile este mai eficienta din punctul de vedere al consumului de energie. Apoi, inlocuind componentele din aliaj, automobilele ar avea un consum redus datorita greutatii lor scazute si un pret total mai mic de productie. Materialele plastice sunt alcatuite din lanturi de polimeri asamblate in structuri repetitive. Rezultatele publicate in revista stiintifica Angewandte Chemie arata ca echipa israeliana de cercetare a obtinut cea mai dura polipropilena produsa vreodata folosind un catalizator special care conecteaza lantul de polimeri. Cu cat acesta este mai eficient, cu atat durabilitatea materialului final este mai buna.

Dincolo de industria constructoare de masini, proiectul ar putea aduce scaderi de costuri la nivelul intretinerii materialelor, o economisire a apei datorita eliminarii scurgerilor inregistrate la nivelul tevilor din metal din infrastructura precum si preturi mai mici in productia globala de materiale plastice.

Gemasolar. Centrala solara care functioneaza si noaptea

La prima vedere pare ceva imposibil, insa in sudul Spaniei, intr-o zona rurala numita Fuentes de Andalucia, functioneaza o centrala solara care produce energie electrica chiar si pe intuneric.

Gemasolar Power Plant, asa cum este denumita centrala, genereaza curent electric prin intermediul unui sistem ce contine 2650 de panouri solare (cunoscute si sub numele de heliostate), raspandite pe o suprafata de 185 de hectare. Privite de sus, panourile solare

A fost descoperit scheletul celebrei Mona Lisa ?

Arheologii italieni sunt convinşi că au descoperit rămăşiţele pământeşti ale Lisei Gherardini, nimeni alta decât femeia care a servit drept model pentru Mona Lisa, cea mai celebră pictură din lume.

Scheletul era îngropat sub podeaua unei manastiri de maici din Florenţa, şi se pare că a aparţinut Lisei Gerardini, soţia unui prosper negustor de mătăsuri pe numele său, Francesco del Giocondo. Din acest motiv, Lisa Gerardini esta cunoscută în Italia sub numele de Gioconda. Majoritatea istoricilor au căzut de acord că imaginea feminină picată în tabloul intitulat Mona Lisa, o reprezintă pe Lisa del Giocondo, care s-a călugărit după moartea soţului ei. Lisa del Giocondo a murit în mănăstire la vârsta de 63 ani, pe data de 15 Iulie 1543.

Pe baza acestor date istorice, o echipă de arheologi italieni a început încă de anul trecut săpăturile în incinta mănăstirii Sfintei Ursula, astăzi monument istoric părăsit.

După ce au degajat podeaua mănăstirii, au descoperit o criptă unde bănuiau că se află locul unde odihneşte Mona Lisa, iar pe măsură ce săpărutile avansau, cercetătorii au descoperit un craniu de femeie.

Craniul a fost descoperit la adâncimea de 1,50 metri sub podea, alături de alte fragmente din schelet, precum vertebre şi coaste. Săpăturile au fost sistate pe atunci din lipsă de fonduri, dar arheologii au declarat că îşi vor relua activitatea în decursul lunii iunie a anului curent.

Cercetătorii vor efectua o serie de teste pentru a stabili dacă resturile scheletului şi craniul au aparţinut unei singure persoane. După această etapă, se va trece la compararea ADN-ului din oase, cu ADN-ul extras din rămăşiţele copiilor Lisei Gherardini, ale căror morminte au fost descoperite în apropiere de mănăstirea Sfintei Ursula.

După stabilirea sigură a identităţii scheletului, se va trece la reconstituirea fizionomiei Lisei, pentru a se observa ulterior asemănările dintre imaginea obţinută de experţii criminologi şi celebra pictură a lui da Vinci.

"Nu ştim încă dacă oasele aparţin unui singur schelet sau mai multor indivizi. Dar descoperirea noastră confirmă ipoteza unor morminte din mănăstire, iar în cadrul acestor morminte, am putea identifica scheletul Lisei Gherardini", susţine Silvano Vincenti, şeful echipei de arheologi.

Descoperirea iniţială s-a realizat cu ajutorul unui radar specializat în scanarea subterană, precum şi prin intermediul unor hărţi şi documente de epocă.

"Sunt foarte emoţionată să iau parte la aceste cercetări. Sunt sigură că s-a descoperit mormântul Lisei Gherardini", a declarat Natalia Gucciardini Strozzi, o descendentă directă a Lisei Gherardini şi prietenă apropiată cu Prinţul Charles al Marii Britanii şi cu fostul prim ministru Tony Blair.

Nu este prima dată când profesorul Silvano Vincenti a folosit tehnologiile de ultimă oră în acvititatea sa. În decursul anului trecut, s-a folosit de acelaşi tip de radar pentru a identifica şi localiza rămăşiţele lumeşti ale lui Caravaggio, un alt mare pictor al Renaşterii. Anul trecut, într-o manieră tipică Dan Brown, profesorul Vincenti afirma că descoperise un mesaj ascuns în ochii Monei Lisa, după ce i-a studiat în prealabil printr-o lupă de mare magnitudine. Mona Lisa este o pictură deţinută în prezent de guvernul francez. Leonardo Da Vinci a începul lucrul la tablou undeva în anii 1503 sau 1504 şi l-a terminat în anul 1519, cu puţin timp înainte de moartea sa, şi după ce îşi stabilise reşedinţa în Franţa.

Surse: descopera.ro, MailOnline

A fost descoperit cel de-al şaselea simţ al animalelor

O serie de noi cercetări efectuate de specialişti din cadrul Universtităţii din München au descoperit că speciile de animale care efectuează fecvent migraţii în căutarea hranei se deplasează pe distanţe lungi cu ajutorul unor celule specializate, dotate cu proprietăţi magnetice.

Somonii, păstrăvii, anghilele, ţestoasele marine, precum şi numeroase specii de păsări migrează pe distanţe de mii de kilometri, orientându-se prin intermediul câmpului magnetic al planetei. În prezent, cercetătorii germani au identificat o gamă de celule specializate situate în cavităţile nazale ale salmonidelor (peşti din familia păstrăvilor), celule care răspund la magnetismul terestru.

Cu ajutorul acestor celule specializate, animalele care întreprind migraţii se orientează şi îşi menţin traseele de migraţie chiar pe întuneric sau ceaţă deasă.

Descoperirea, în sine, oferă noi posibilităţi pentru aplicaţii de viitor din domeniul tehnologiei, incluzând sisteme GPS miniaturizate sau terapii genice care pot duce la restabilirea vederii, auzului sau mirosului, pentru persoane care şi-au pierdut aceste simţuri.

Capacitatea de a identifica celulele sensibile la câmpul magnetic, în cadrul experimentelor de laborator, poate duce la descoperirea motivelor pentru care unele persoane sunt afectate de câmpurile magnetice produse de liniile electrice de mare tensiune sau de alte echipamente asemănătoare.

"Punctul cheie constă, de fapt, în metoda stabilită de noi. Unele persoane ar numi-o revoluţionară. În trecut, nu aveam cum să recoltăm aceste celule magnetice, dar la ora actuală le putem analiza riguros. Nu există nicio îndoială asupra faptului că multe specii de animale au un puternic simţ magnetic, în mod particular păsările migratoare şi peştii", declară Michael Winklhofer, biofizician în cadrul Universităţii din München.

La o privire mai atentă, s-au observat o serie de cristale ataşate în interiorul membranelor celulare, cristale care conţin magnetită, un mineral bogat în fier, care prezintă puternice proprietăţi magnetice, după cum spune şi numele său.

Cercetătorii nu cunosc încă modul în care funcţionează aceste structuri magnetice ale animalelor, dar prof. Winklhofer bănuieşte că ele excită membranele interne din neuron şi trimit spre anumite arii ale creierului informaţii legate de direcţia deplasării.

Se estimează că fiecare peşte are între 10 şi 100 de astfel de celule în cavitatea sa nazală. După cum se estimase anterior, nu s-au descoperit deloc celule magnetice în ţesutul muscular al animalelor, dar într-o lucrare încă nepublicată, cercetătorii au raportat că au descoperit astfel de celule în linia laterală, un organ de simţ specific peştilor, care serveşte la detectarea vibraţiilor.

Oamenii de ştiinţă speră, de asemenea, să identifice genele şi proteinele responsabile de producerea celulelor sensibile la magnetismul terestru.

Surse: descopera.ro, DiscoveryNews

O construcţie gigantică

O formă de viaţă de acum 500 de milioane de ani a fost recreată

Astronomii au descoperit o nouă "lună" în sistemul nostru solar

Deşi acum 6 ani, Pluto a fost scos din rândul planetelor şi "retrogradat" la stadiul de corp ceresc de mici dimensiuni, se pare că, recent, a mai "câştigat" ceva: încă un satelit natural.

Oamenii de ştiinţă au anunţat descoperirea celui mai mic satelit plasat pe orbita îngheţată a lui Pluto, ceea ce înseamnă că acest corp ceresc are acum 5 sateliţi naturali.

Descoperirea a fost realizată de o echipă de oamenii de ştiinţă care au utilizat Telescopul Spaţial Hubble pentru a analiza mediul din jurul lui Pluto înainte ca o nava spaţială lansată de NASA să ajungă acolo, în 2015. În 2006, când nava spaţială New Horizons a fost lansată, Pluto "se bucura" încă de statutul de planetă.

Noul satelit natural, botezat momentan P5, apare ca o pată slabă în imaginile realizate de Hubble. Oamenii de ştiinţă au estimat că mini-satelitul are un diametru de 24 km, fiind probabil mai mic decât cel descoperit anul trecut (şi el nedenumit încă) şi care are un diametru estimat la 12-33 de kilometri.

Cel mai mare satelit natural al lui Pluto, Charon, a fost descoperit în 1978 şi are un diametru de 1.000 de kilometri. Alţi doi sateliţi mai mici - Nix şi Hydra - au fost observaţi pentru prima dată în 2005.

Specialiştii cred că sateliţii s-au format în urma unei coliziuni dintre Pluto şi un alt obiect cosmic provenit din centura lui Kuiper, o zonă populată de corpuri cereşti de mici dimensiuni şi care se întinde dincolo de orbita lui Neptun.

Surse: descopera.ro, SBS

Armata S.U.A. va citi g

Groenlanda

lupini a scris:

Groenlanda