Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Primul calculator cuantic a fost achiziţionat cu 10 milioane de dolari

Primul calculator cuantic disponibil comercial, care utilizează principiile mecanicii cuantice, decât pe cele ale mecanicii clasice, a fost vândut companiei aerospaţiale de apărare şi securitate Lockheed Martin.

Spre deosebire de calculatoarele bazate pe tranzistori, computerele cuantice se bazează pe principiile din mecanica cuantică pentru efectuarea operaţiilor. Calculatoarele cuantice profită de proprietăţi precum entanglementul cuantic (atunci când două particule au aceleaşi proprietăţi şi se comportă identic, fiind în acelaşi timp separate) şi stocarea de date cu qubiţi, sau biţi cuantici.

Calculatorul cuantic este capabil să utilizeze un sitem de 128 de qubiţi, ceea ce înseamnă că va fi capabil să rezolve probleme de o complexitate foarte ridicată, cu o viteză mult mai mare decât un computer normal. El poate aborda problemele legate de teoria numerelor şi de optimizare ce solicită o putere computaţională mare. Un exemplu este algoritmul lui Shor, un algoritm cuantic care determină rapid şi eficient factorii primi ai unui număr mare. Avânt destui qubiţi, un astfel de computer poate utiliza algoritmul lui Shor pentru a «sparge» algoritmii de criptare folosiţi în zilele noastre.

Calculatoarele în cauză pot fi, teoretic, mult mai rapide decât calculatoarele obişnuite şi pot rezolva probleme mult mai complexe. Ele ar putea duce, de asemenea, la noi tipuri de algoritmi de criptare pentru a asigura datele şi a modela sisteme mai complexe.

D-Wave, firma producătoare a fost fondată în 1999 şi se autontitulează "compania de calcul cuantic". Ea comercializează calculatorul numit "Wave One" pentru 10 milioane de dolari şi promite că va efectua, de asemenea, servicii profesionale de întreţinere a calculatoarelor.

Surse: descopera.ro, VentureBeat.

Cea mai veche aşezare din Europa a fost descoperită în Bulgaria

Arheologii bulgari au descoperit cea mai veche aşezare omenească din Europa, până în clipa de faţă, la marginea satului Junatzite (Curajoşii, în limba bulgară), din raionul Pazardjik.

Potrivit profesorului Yavor Bojadjiev, şeful echipei arheologice bulgaro-elene, oraşul aparţine unei civilizaţii de acum 6800 de ani, pe pământurile actualei Bulgarii, fiind mult mai veche decât civilizaţia miceniană.

Arheologii au scos la lumină zidurile cetăţii şi poarta unui sat foarte mare, precum şi un şanţ cu platformă, construit împotriva atacurilor barbare.

"Este vorba despre o civilizaţie dezvoltată, care deţinea cunoştinţe avansate despre artizanat şi arta meşteşugărească", spun cercetătorii bulgari. "Avem motive să credem că este vorba depre primul prototip de oraş european - protograd - care are toate elementele caracteristice unui oraş" , adaugă arheologii.

Satul în sine se întinde pe o suprafaţă de 100 000 de metri pătraţi. În spatele cetăţii trăia elita populaţiei. Arheologii au descoperit chiar şi un schelet de bărbat la porţile zidurilor cetăţii, dar şi zeci de vase de ceramică, în şanţurile din jurul cetăţii.

Sursa: ziare.com

Elementele chimice cu numerele atomice 114 şi 116 au fost incluse în tabelul periodic

Elementele chimice cu numerele atomice 114 şi 116 au fost oficial adăugate în tabelul periodic al lui Mendeleev, devenind cele mai grele elemente chimice.

Ambele există într-o formă stabilă pentru mai puţin de o secundă, înainte de a se descompune în atomi mai uşori, dar ele ajută cercetătorii să ajungă mai aproape de descoperirea unor elemente şi mai grele care rămân stabile pentru câteva decenii sau chiar mai mult, formând legendara "insulă a stabilităţii" din tabelul periodic.

Dovezile existenţei celor două elemente au crescut în număr în ultimii ani. Într-un final, acestea au primit un statut oficial ca noi elemente, după trei ani de analize efectuate de Joint Working Party on Discovery of Elements, un comitet de oameni de ştiinţă din Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) şi Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP).

Câteva echipe au pretins descoperirea elementului 114 încă din anul 1999. Comitetul a decis o serie de experimente raportate de două echipe colaboratoare în 2004 şi 2006 au constituit primele dovezi concludente ale existenţei celor două elemente.

Una dintre echipele de cercetare a fost condusă de Yuri Oganessian de la Joint Institute for Nuclear Research (JINR) din Dubna, Russia şi cealaltă de Ken Moody de la Lawrence Livermore National Laboratory din California.

Cercetătorii au creat noile elemente prin fuziunea a doi nuclei de atomi mai uşori cu ajutorul unui accelerator de particule de la JINR. Aceştia au obţinut elementul 116 prin bombardarea elementului radioactiv curiu (Cm), ce are 96 de protoni în nucleu, cu nucleul de calciu (Ca), ce are 20 de protoni în compoziţie.

Nucleul elementului 116 a fost stabil pentru câteva milisecunde înainte de a elibera o particulă alfa formată din doi protoni şi doi neutroni şi din descompunerea în nucleul elementului 114. Echipa a creat de asemenea elementul 114 direct din nucleul de calciu bombardat către nucleul de plutoniu (Pu), care are 94 de protoni în nucleu.

Nucleul elementului 114 a fost stabil pentru aproximativ jumătate de secundă, după care s-a descompus în coperniciu (Cn), element care conţine tot 112 protoni în nucleu şi care a fost recent adăugat în sistemul periodic.

Din păcate, proprietăţile elementelor sunt încă de neînţeles, deoarece cantităţile produse au fost prea mici şi s-au descompus prea repede, înainte ca oamenii de ştiinţă să poată măsura comportamentul lor chimic (tendinţa de a reacţiona cu alte elemente).

Elementele nu au primit încă un nume, dar au o denumire temporară de ununquadiu şi ununhexiu.

Comisia a examinat de asemenea şi analizele descoperirilor elementelor 113, 115 şi 118, dar a menţionat în raport că probele nu au fost suficiente pentru a justifica adăugarea lor în tabelul periodic.

Teoreticienii nucleari suspectează existenţa unei clase de atomi super-grei care ar putea trăi pentru zeci de ani sau mai mult, şi despre care suştin că ar putea avea noi proprietăţi chimice utile.

Paul Karol, şeful comisiei care a aprobat includerea celor două elemente în tabelul periodic, spune ca descoperirea elementelor 114 şi 116 este interesantă deoarece este un pas către această "insulă de stabilitate" a tabelului periodic, despre care unii prezic că ar putea avea nuclee cu 120 sau 126 protoni. "Ne aflăm din ce în ce mai aproape acel moment", spune Karol.

Surse: descopera.ro, NewScientist.

N.A.S.A. a descoperit la marginea sistemului solar o mare de "bule" magnetice

Graniţa sistemului nostru solar prezintă o mare turbulentă plină de "bule" magnetice, arată o nouă cercetare a N.A.S.A.

Oamenii de ştiinţă au descoperit acest lucru aplicând un nou model computerizat asupra datelor obţinute de sondele spaţiale Voyager. Cele două sonde, Voyager 1 şi Voyager 2, ce au fost lansate în 1977, se află acum la marginea exterioară ale sistemului nostru solar, în regiunea intitulată heliosheath.

Această nouă descoperire sugerează că cercetătorii vor fi nevoiţi să revizuiască ceea ce se credea până acum despre marginea sistemului solar, afirmă oficialii N.A.S.A. O mai bună înţelegere a acestei regiuni este esenţială pentru a înţelege procesul prin care iau naştere razele cosmice, ce constituie particule ce se deplasează cu o viteză foarte mare, cât şi felul în care acestea ajung în apropiere de Pământ.

Razele cosmice constituie un pericol pentru astronauţi, pentru că acestea pătrund în celulele acestora şi le deteriorează ADN-ul. Atmosfera Pământului atenuează razele cosmice, protejând oamenii aflaţi pe planetă de majoritatea efectelor negative ale acestora.

N.A.S.A. nu a dezvăluit multe detalii despre noua descoperire, urmând să ofere mai multe informaţii în cadrul unei conferinţe de presă ce va avea loc pe 9 Iunie.

Surse: descopera.ro, SPACE.COM.

Bandajul inteligent îşi schimbă culoarea pentru a preveni infecţiile

Cercetătorii din Australia au creat un bandaj care, odată aplicat pe rană, îşi poate schimba culoarea în funcţie de evoluţia acesteia.

Inventatorul Louise van der Werff, cercetător în ingineria materialelor la CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation), din Australia, spune că bandajul îşi schimbă culoarea de la roşu la albastru în funcţie de temperatura rănii, fiind o descoperire importantă pentru îmbunătăţirea tratamentului aplicat în boli precum ulcerul varicos.

Dacă rana se infectează, de obicei ea devine mai caldă, ajungând să se răcească doar dacă există, de exemplu, o problemă în circulaţa sângelui. Cu toatea acestea, schimbările de temperatură nu sunt mereu evidente, iar fibra inventată de Louise van der Werff poate observa aceste modificări cu ajutorul unor cristale lichide sensibile la schimbările de temperatură, acestea fiind capabile să înregistreze modificări de jumătate de grad Celsius.

Van der Werff, care îşi susţine doctoratul la Universitatea Monash din Melbourne, a declarat că urmăreşte să implementeze invenţia, ţesând aceste fibre speciale pe bandaje.

"Obiectivul nostru principal este tratarea plăgilor cronice întâlnite cel mai des la persoanele vârsnice care suferă de obezitate, persoanele cu diabet zaharat şi care pot dezvolta răni precum cele produse de ulcerul varicos, ce pot dura mult timp fără a se vindeca", a declarat ea.

Surse: descopera.ro, news.com.au

Un r

Un nanomaterial revoluţionar

Bacterii care ajută la restaurarea operelor de artă

Majoritatatea oamenilor, în momentul în care aud cuvântul bacterie, se gândesc fie la micro-organisme neplăcute cu care ne luptăm zilnic prin dezinfectarea spaţiului din jurul nostru, fie, în cel mai bun caz, la acele bacterii "bune" pe care doctorii ni le recomandă pentru întreţinerea sistemului digestiv. Dar cine s-ar fi gândit că bacteriie ar putea fi folosite pentru restaurarea operelor de artă ?

Restauratori din Spania şi Italia au demonstrat cum operele de artă pot fi curăţate rapid şi atent, cu ajutorul bacteriilor.

Până acum, metodele de restaurare includeau tratarea cu substanţe chimice agresive sau eroziunea suprafeţei prin mijloace mecanice, care puteau duce la deteriorare.

Colaborarea specialiştilor de la Institutul de Restaurare a Patrimoniului (IRP) din cadrul Universităţii din Valencia, cu cei care au restaurat picturile din Camposanto di Pisa, a început atunci când cei de la IRP au încercat să restaureze picturile murale din Biserica Santos Juanes. Aceste picturi au fost distruse aproape în totalitate într-un incendiu din 1936, pentru ca apoi să sufere o restaurare proastă în 1960. Cei de la IRP au încercat să refacă picturile prin tehnici în urma cărora rămâneau fluorescenţe saline, cruste albe prezente pe picturi, cauzate de acumularea sărurilor cristalizate şi a unui lipici gelationos. Pentru a investiga alte opţiuni, cercetătorii de la IRP au mers în Italia pentru a afla mai multe despre munca de pionierat desfăşurată la Camposanto di Pisa.

Sub îndrumarea microbiologului Gainluiggi Colalucci, restauratorii de aici foloseau bacterii pentru a înlătura adezivul întărit. Aceste bacterii sunt de tip Pseudomonas. Ele se hrănesc cu eflorescenţe saline din arcadele în care se află picturile, şi unde, în general, se adăpostesc porumbeii.

Mulţumită colaborării dintre cele două ţări, restauratorii au fost capabili de a împărtaşi cele mai bune practici şi de a afla cum funcţionează acestea pe diferite tipuri de pictură.

Deşi italienii foloseau vată pentru a aplica bacteriile, spaniolii au dezvoltat o metodă proprie: un gel care acţionează pe suprafaţă şi care împiedică umiditatea să pătrundă în material. Pentru că această bacterie acţionează doar în zone umede, gelul este lăsat să acţioneze doar o oră şi jumătate, timp destul pentru curăţarea picturii.

Având în vedere că majoritatea operelor de artă din Europa au fost întotdeauna fragile, această metodă este revoluţionară pentru specialişti, ea asigurând menţinerea picturilor într-o stare cât se poate de bună.

Surse: descopera.ro, PHYSORG.

Fosila celui mai mic dinozaur din lume, descoperită de britanici

Paleontologii de la Universitatea din Portsmouth, Anglia, studiază fosila unui dinozaur micuţ, care a trăit