Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

[lupini 4967]

██████████████████████████████████████

 

 

Creaturi ce se reproduc odată la 10.000 de ani

 

 

Oamenii de ştiinţă au concluzionat că sub suprafaţa Pământului se găseşte o varietate de forme de viaţă care supravieţuiesc într-un ritm extraordinar de încet.

 

 

Cercetătorii au descoperit în roci situate la 2,5 kilometri sub planşeul oceanic bacterii extraordinar de vârstnice, ce au vârste de până la 100 de milioane de ani şi care se reproduc o dată la 10.000 de ani. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit virusuri şi fungi.

Aceste descoperiri îi fac pe specialişti să se întrebe cum de reuşesc formele de viaţă să supravieţuiască în asemenea condiţii extreme.

Descoperirile au fost dezvăluite de oamenii de ştiinţă din cadrul Integrated Ocean Drilling Program cu ocazia conferinţei Goldschmidt, o întrunire a peste 4.000 de geochimişti ce a avut loc la Florenţa.

Fumio Inagaki de la Japan Agency for Marine-Earth Science and Technology a relatat că microbii există în concentraţii foarte scăzute, de aproximativ 1.000 de microbi per linguriţă de rocă, faţă de miliarde sau trilioane de microbi câţi se găsesc într-un volum similar de sol aflat la suprafaţa Pământului.

Pe lângă organismele procariote descoperite în aceste roci aflate la mari adâncimi, Tim Engelhardt de la Universitatea Oldenburg, Germania, a arătat că virusurile sunt chiar mai numeroase, depăşind de 10 ori ca număr microbii, raport ce creşte pe măsură ce roca se află la adâncimi mai mari.

Virusurile sunt stabile în aceste sedimente, mai ales că rata metabolică a celulelor este scăzută, astfel că pot fi întâlnite în sedimente de până la 100 de milioane de ani vechime, spune dr. Engelhardt.

Numărul microbilor era atât de redus încât distanţele dintre ei erau mult mai mari decât cele din comunităţile de la suprafaţa planetei, astfel că oamenii de ştiinţă au fost surprinşi să descopere că puteau susţine ciclul de viaţă al unui virus.

Prin studierea biosferei din adâncuri atingem limitele înţelegerii umane despre cum trăiesc virusurile pe Terra, a explicat dr. Beth Orcutt de la Bigelow Laboratory for Ocean Sciences, din statul Maine, S.U.A.

 

 

 

Unul dintre cele mai mari mistere ale vieţii de sub planşeul oceanic (fundul oceanului), este faptul că, în ciuda faptului că descoperim microbi acolo, nu reuşim să înţelegem cum au suficientă energie pentru a trăi şi cât de încet reuşesc să crească, spune dr. Orcutt.

Cu cât căutăm mai adânc, cu atât găsim celule, iar acum discuţia este «unde e limita ?». Va fi o limită de adâncime, de temperatură ? Unde e limita care separă zonele cu forme de viaţă de zone fără forme de viaţă ?, se întreabă specialista.

Bacteriile extrem de longevive metabolizau într-un ritm atât de lent, încât unii cercetători nu erau convinşi dacă reprezintă cu adevărat forme de viaţă.

Cealaltă întrebare este următoarea: chiar dacă găsim celule, este corect să le numim «vii» dacă se dublează la câteva mii de ani ? Practic, ele există într-o formă zombie, a comentat dr. Orcutt.

Deşi aceşti microbi trăiesc foarte încet şi acţionează cu încetinitorul, oamenii de ştiinţă sugerează că existenţa comunităţilor microbiene în zonele adânci ale Terrei ar putea schimba compoziţia chimică a rocilor şi chiar însăşi planeta.

Prin stocarea şi folosirea carbonului din roci, aceste organisme din adâncuri ar putea schimba ciclul carbonului de pe Terra, influenţând în cele din urmă ritmul eliberării de dioxid de carbon în atmosferă de către vulcani.

 

 

Surse: descopera.ro, BBC NEWS

[lupini 4967]

██████████████████████████████████████


De ce au unii oameni părul roşcat ?


Gena care determină culoarea roşcată a părului a început să se manifeste în urmă cu 50.000 de ani, după ce oamenii au migrat din Africa spre teritorii cu climă mai rece, potrivit unui studiu recent.


Pielea albă şi părul roşcat au apărut pentru prima dată atunci când oamenii s-au stabilit pentru în Europa în urmă cu 50.000 de ani, iar gena care determină apariţia lor continuă să fie o genă dominantă şi în zilele noastre, inclusiv pentru persoanele care trăiesc în sudul Europei, chiar dacă locuitorii din aceste zone obişnuiesc să stea la soare şi să se bronzeze.
Cunoscută sub denumirea “alela V6OL”, această genă face ca pielea să devină mai deschisă la culoare pe măsură ce sinteza de vitamina D scade în urma unei expuneri mai mici la soare.
Autorii studiului au analizat procesele evoluţioniste ale unor anumite gene pe un eşantion de 1.000 de persoane din Spania.

 

Un studiu precedent a dezvăluit luna trecută că peste 20 milioane de persoane din Marea Britanie şi Irlanda prezintă genele care determină culoarea roşcată a părului. Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 2.343 de persoane care au efectuate teste genetice pentru a afla mai multe informaţii despre strămoşii lor.
Oamenii de ştiinţă au analizat trei variante ale genei MC1R care determină culoarea roşcată a părului.
Potrivit cercetătorilor de la BritainsDNA, persoanele cu părul roşu în nuanţa Cisteină 151 prezintă o variantă genetică veche de 70.000 de ani care a venit cel mai probabil din Asia de Vest, persoanele cu părul în nuanţa Triptofan 160, descind din oameni care au trăit tot în urmă cu 70.000 de ani şi tot în Asia de Vest, iar persoanele care au părul roşcat în nuanţa Histidină 294, provin dintr-un grup mult mai tânăr care a avut ca strămoş un european care a trăit în urmă cu 30.000 de ani.
Pentru ca un copil să aibă părul roşcat, ambii părinţi trebuie să fie purtătorii uneia dintre aceste trei gene. Însă, chiar şi aşa, şansa ca acel copil să fie roşcat este de doar 25%.
Potrivit Daily Mail, aproximativ 6% dintre scoţieni sunt roşcaţi, iar în Anglia acest procent este de 4%.


Surse: descopera.ro, Daily Mail

[VEMANS 4678]

Nu am gasit un topic mai potrivit pentru postare