Sari la conținut
Forum Roportal
**Lux**

cum iti lauzi copilul

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

de multe ori intilnim pe strada oameni cu copii , vedem comportamente diferite .

uneori parintii isi lauda copii , mai mult decit trebuie , alteori nu ii lauda deloc .

ce amintiri frumoase sau mai putin frumoase aveti de la ei? laudati-va cu acestea .

voi cum va laudati copii? :haha:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu l-as lauda niciodata pentru un lucru si mustra pentru un altul . Sa se laude/mustre singur, cauza si efect, efectele abordarii cauzelor sa-si gaseasca recunoastere doar in centrul fiintei sale . Consider ca afectivitatea, neconditionata de faptele copilulu, este reperul normalitatii pentru conduita dezirabila, din toate punctele de vedere, a parintelui fata de el .

 

Omul invata din propriile greseli, fie ca este copil sau adult . Fiecare om este indreptatit sa greseasca . Este procesul normal al devenirii si trebuie tratat ca fiind necesar, esential si ireprosabil.

Editat de ruudflo

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
.

voi cum va laudati copii? :haha:

 

exagerat de mult o laud.

pana si ea stie asta :doh:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

eu nu ii laud pe strada, in primul rand.

Ii laud cand reusesc sa duca singuri un rationament la capat, ii laud cand le vine o idee buna, ii laud cand vin sa-mi arate ce-au desenat sau ce-au construit sau cand isi strang singuri patul... Cand iau o nota buna, cand realizeaza ceva, orice.

Nu am fluctuatii, e mereu la fel.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
ce amintiri frumoase sau mai putin frumoase aveti de la ei? laudati-va cu acestea .

 

 

Cand eram mica tata imi spunea ca sunt o persoana deosebita de celelalte, altfel, si ca am sa inteleg asta cand am sa fiu mare. Imi zicea ca fratele si mama sunt persoane lunare, iar eu cu el suntem persoane solare :flowers: Asa zicea el :)

Bine, nebine, a creat in mine convingerea ca sunt speciala, si, mai mult decat atat, a creat in mine exigenta de a fi diferita, luminoasa, solara, optimista...ca sa nu dezamagesc perceptia asta a lui asupra mea, intr un fel. De a lungul vietii mi s a mai spus de foarte multe ori ca sunt altfel, dar e evident ca totul a pornit de aici, si ca mi s a indus somehow sa fiu asa, de cand era foarte, foarte foarte mica.

Editat de another_kind

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Nu l-as lauda niciodata pentru un lucru si mustra pentru un altul . Sa se laude/mustre singur, cauza si efect, efectele abordarii cauzelor sa-si gaseasca recunoastere doar in centrul fiintei sale .

Cred ca pana acolo e cale mai lunga. Iar copilul are nevoie de niste repede destul de stabile pentru a se putea dezvolta armonios.

Copilul are nevoie atat de incurajari, cat si de critici constructive. :flowers:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Cred ca pana acolo e cale mai lunga. Iar copilul are nevoie de niste repede destul de stabile pentru a se putea dezvolta armonios.

Copilul are nevoie atat de incurajari, cat si de critici constructive. :flowers:

Cateva observatii :

Dezvoltarea armonioasa pe care o planuieste parintele pentru copil nu concorda niciodata cu dezvoltarea armonioasa cu care este indreptatit copilul.

'Reperele' trebuie intocmite de insusi subiectul in discutie, copilul, prin actul de a discerne, consecinta a prezentarii obiective si nepartinitoare asupra deciziilor pe care copilul le poate lua in ceea ce il priveste, decizii a caror legitimitate este in concordanta cu legile in vigoare asupra drepturilor copilului 'asigurate' de stat si implicit cu etica formarii propriei identitati de catre insusi subiectul si nu cineva din afara acestuia . Copilul este dezirabil sa se auto-formeze, nu sa fie format .

A nu se confunda aportul informational care se caracterizeaza prin detasare fata de propriile interese ale parintelui si a proiectiilor pe care acesta le-ar putea avea asupra copilului si care , intr-un act educativ si nu unul de dresaj, este estential, cu aportul manipulator prin care, parintele isi transforma copilul intr-o proiectie imaginara pe care deja o are asupra sa, inhibandu-i personalitatea si implicit manifestarea acesteia .

Editat de ruudflo

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Cateva observatii :

Dezvoltarea armonioasa pe care o planuieste parintele pentru copil nu concorda niciodata cu dezvoltarea armonioasa cu care este indreptatit copilul.

serios? asta de unde ai scos-o? :P

'Reperele' trebuie intocmite de insusi subiectul in discutie, copilul, prin actul de a discerne, consecinta a prezentarii obiective si nepartinitoare asupra deciziilor pe care copilul le poate lua in ceea ce il priveste, decizii a caror legitimitate este in concordanta cu legile in vigoare asupra drepturilor copilului 'asigurate' de stat si implicit cu etica formarii propriei identitati de catre insusi subiectul si nu cineva din afara acestuia .

waw . si reperele cine le da? statul? scoala? si il inveti pe un copil de un an legile in vigoare , nu? :pardon:

 

Copilul este dezirabil sa se auto-formeze, nu sa fie format .

A nu se confunda aportul informational care se caracterizeaza prin detasare fata de propriile interese ale parintelui si a proiectiilor pe care acesta le-ar putea avea asupra copilului si care , intr-un act educativ si nu unul de dresaj, este estential, cu aportul manipulator prin care, parintele isi transforma copilul intr-o proiectie imaginara pe care deja o are asupra sa, inhibandu-i personalitatea si implicit manifestarea acesteia .

si nu e asa ca un copil care merge la scoala isi alege subiectele pe care vrea sa le studieze? el nu este informat si datorita informatiilor primite actioneaza? el e lasat de izbeliste in clasa , ca poate nu are chef sa invete , nu? :)

si interesul scolii care e? actul educativ este unul de dresaj din moment ce ii se baga informatii pe git si ii se mai dau si note bune daca le stie bine . asadar nu mai vorbi de neexistenta manipularii la scoala .

parintele este RESPONSABIL de copilul lui si de manifestarile in societate . sau tu crezi ca atunci cind un copil face o nazbatie este trasa la raspundere scoala? sau statul?

un copil NU ARE PERSONALITATE cind e mic. ii se dezvolta IN FUNCTIE DE INFORMATIILE PRIMITE SI DE MEDIU .

ps postul tau este pura vorbarie care nu are nimic de a face cu realitatea .

Editat de **Lux**

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×