Darianna 73 Raportează post Postat August 15, 2010 Grav.Tu te futi si altul iti creste/educa copilul... Grav. Da, E GRAV. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
User09 0 Raportează post Postat August 17, 2010 Nu cred ca poti spune lucrul asta, decat daca acum ai probleme psihice. Cu ce ti-a daunat, mai exact, faptul ca ai fost crescuta de bunici? Nu am probleme psihice :rot: Insa aveam mintea "imbuibata" cu fel de fel de idei. Nu prea stateam cu copiii care locuiau in bloc cu mine pentru ca toti erau "derbedei" dupa spusele ei. Acum sa fim sinceri: ce copil de la 8 la 11 ani poate fi considerat un derbedeu? Fetele ori erau proaste, ori erau nu mai stiu cum ... Nu stateam prea mult afara pentru ca dupa spusele ei, eu nu eram ca ceilalti, eram mult mai desteapta si n-aveam ce cauta cu ei. Nu aveam voie sa alerg ca daca ma loveam si multe alte lucruri ... Deabia am reusit sa o fac sa nu mai imi caute prin lucruri atunci cand am crescut, fetele cu care veneam acasa atunci cand m-am mai marit aveau fiecare cate ceva ... ba prea grasa, ba urata, ba proasta, ba ce fel se imbraca ... Intrebari de genul "Ce medie are aia, ce medie are cealalta?", "Cu ce se ocupa parintii?" etc. Odata cu achizitionarea primului telefon mobil pe la 12 ani, incepea sa stea la usa sa ma asculte ce vorbeam ... E destul ? O iubesc, a fost doctorita deci nu e inculta, insa batranetea isi spune cuvantul :P Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Abbie M. 6295 Raportează post Postat August 18, 2010 Ca un copil sa fie crescut exclusiv sau in mare parte de bunici e daunator din simplul motiv ca ii lipsesc parintii. Normal ca depinde de mai multi factori, si anume ce fel de parinti are si ce fel de bunici are . As spune din experienta ca influenta unor bunici buni este foarte benefica. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
X.E.N.A. 9 Raportează post Postat August 18, 2010 Sunt total, dar total impotriva. Eu am crescut la bunici si asta mi-a daunat. Pe fii-mea am crescut-o exclusiv eu (fara ceva wkd-uri) si e f bine asa. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Rodica` 6535 Raportează post Postat August 18, 2010 Sunt preferabili unei bone, dupa parerea mea, dar in nici un caz sa-i inlocuiasca pe parinti. Depinde mult de bunici dar si de copil. Un copil cu o personalitate puternica, un incapatanat si jumatate ii joaca pe bunici cum doreste el si ajunge sa faca numai ce vrea. Pe de alta parte niste bunici fosti profesori, de exemplu, este un caz ideal pentru educatia unui copil. Pana la un punct, cum spuneam. Fara a inlocuii parintii. Sunt de parere ca bunicii trebuie sa faca parte din viata unui copil. Sa-i stie ca exista si sa-si petreaca vacatele cu ei, cat e mai micut. Dar ca parinte sa lasi copilul sa ti-l creasca bunicii pe motivul ca tu ai de mers la serviciu si nu ai timp mi se pare o greseala. Si nu cred ca as putea, pana la urma. Pe mine m-au ajutat buicii, cum spuneam si cu alte ocazii. In prezent baiatul meu merge in vacanta la ei iar ei fac parte activ din viata lui. Dar in timpul scolii suntem impreuna cu el. Bunicii sunt vizitati la sfarsit de saptamana. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
catherinedeneuve 24 Raportează post Postat August 18, 2010 Eu am fost crescuta de bunica, am iesit bine, dar parintii nu au lipsit din viata mea. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Rodica` 6535 Raportează post Postat August 18, 2010 foarte bine. bunicii tai au facut o treaba excelenta. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
samsara 2506 Raportează post Postat August 18, 2010 (editat) dar totusi ... cel mai bine copilului e langa parintii lui ( nu bagam aici exceptiile ) iar din cand in cand o vacanta cu rasfat la bunici prinde bine :rot: Editat August 18, 2010 de samsara Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Darianna 73 Raportează post Postat August 18, 2010 E destul ? Putea fi si mai rau. Daca ai avut mobil la 12 ani, crede-ma ca nu ti-a fost atat de rau. Aveam vreo 11 sau 12 ani cand, in cartier, au aparut doua fete peste 20 de ani, care voiau sa ne scoata la o prajitura. Stiam de la bunici ca nu trebuie sa plec cu necunoscuti. Si oricum, trebuia sa cer voie ori de cate ori plecam din fata blocului. Sau sa anunt, ma rog. Am fost singura din cele 4 fete din gasca, care a cerut a cerut voie. Si nu m-a lasat bunica, evident. Dar pana sa ma intorc la grup, nu mai erau, plecasera cu prietenele mele. Am plans, m-am suparat, m-am enervat, dar mi-a trecut cand celelalte fete au fost gasite, muuulte ore mai tarziu, in parc, la vreo doua statii de autobuz distanta, fara cercei. Atunci am stiut ca sunt tinuta din scurt, dar nu degeaba. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
catherinedeneuve 24 Raportează post Postat August 18, 2010 Pe mine nu m-a rasfatat bunica, dar imi dadea dulciuri. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri