gargbird

[gargbird 9383]

Garg, vreun blog, vreo lansare de carte, ceva?

Never.

[Vriies 17979]

Never.

https//www.youtube.com/watch?v=NiwqRSCWw2g

Wow, ce-i asta? E vorba , cumva, de „estetica urâtului”? :)

[ao aoi 298]

[gargbird 9383]

5. Pledoarie pentru cel ce nu plȃnge

 

Mă rog… ne comportăm de parcă-am şti

Ce ne rezervă timpul cel necurs

Şi am putea să facem un recurs

La verbul implacabil “a muri”.

 

Iubind, tot sufletul ni-l consumăm

De parcă-am şti că sufletul ne moare.

Cu ochelari de cal privind în zare

Nu mai dorim să ni-l perenizăm.

 

Şi suferim la fel, fără concesii

De parcă-am vrea să tragem după noi

Infima noastră viaţă, şi apoi

Să o expunem – doar pentru impresii.

 

Şi-atunci de ce mai sugem Infinitul,

Această mamă fără de nepoţi

Ce-n praf de stele ne-a născut pe toţi

Şi căreia i-a explodat iubitul?

 

Eu am o teorie: de exemplu

Ne vom vedea iar în Eternitate.

Uitate vor fi zbaterile, toate,

Şi praful fi-va-ne drept unic Templu.

 

Eu vă voi aştepta, neîndoielnic,

Ca roua ce aşteaptă dimineaţa

Sau ca mahmurul care-aşteaptă greaţa

Şi vă urez din suflet “vȃnt prielnic!”

Editat Februarie 4, 2018 de ♫ Blues ♬

[gargbird 9383]

Cum dracu' m-am bâlbâit în halul acesta?! În loc să scriu "verbul implacabil" am scris "implacabil, verbul"!

Ar putea cineva să corecteze, please? Eu nu mai pot.

Fincă nu mai sunt Organ. 

[Blues 24222]

Done. 

[gargbird 9383]

Done. 

Mulțumesc, dau o bere.

[gargbird 9383]

1. Bă (sunt bucovinean, deci așa vorbim noi), mi-am amintit o fază de prin '93, când eram în armată la Cluuuj, șofer pe un camion 6x6 rupt de pe dracu'. L-am botezat Caracatița fiindcă, după apelul de seară, toți se pișau în spatele lui.
Well, după niște peripeții oarecare, am fost transferat de pe Caracatiță la atelierul auto al unității, pe post de mecanic. The mechanic.
Noroc de Kiss Adam, colegul meu rus, care mânca mecanica auto pe pâine, că altfel m-ar fi așteptat Curtea Marțială pentru sabotaj auto, God damn it!
Cam în două luni am reușit să schimb pistonașe de frână-spate la Dacia (după ce mi-am luat un jet de lichid de frână între ochi, desigur), să vopsesc cu alb13 tot o Dacia, care a fost scoasă în stradă în aceeași seară de către cel mai mare jeg uman pe care l-am cunoscut în viața mea, maiorul Moldovan. Spre surprinderea tuturor, vopseaua, deși încă udă, a rezistat!
Într-o sâmbătă dimineață, când Kiss era plecat în permisie la el, în Rusia (undeva lângă Zalău), apare un ofițer și Dacia lui, cu rugămintea să-i schimb un burduf de planetară.
Ca argument suprem mi-a decartat, pe lângă burduful nou-nouț, o sticlă de un litru cu pălincă de mere.
Cum să reziști la o asemenea înjurătură?!
L-am trimis pe ofițer la plimbare, cu rugămintea să revină peste 3 ore, și l-am chemat să mă secondeze pe un coleg de suferință, Șulepa.
Șulepa era un tip liniștit, rotofei, senin. Știa să învârtă o cheie de roți, da' cam atât.
După două ore am reușit să desfacem roata, pivotul, bieleta, am scos siguranța dinspre fuzetă, am scos fuzeta, și ne-am trezit cu planetara în brațe.
Booon.
Burduful cu pricina era înspre cutie. L-am tăiat rapid cu un cutter, oricum era ferfeniță, am curățat cu kerosen nuca planetarei, am gresat-o, apoi ne-am uitat amândoi, eu și Șulepa, la burduful ăla nou, timp de vreo 5 minute, pe când am ras câte un ciupac de pălincă, pentru inspirație.
Șulepa a spart tăcerea sumbră:
-Blondule, d-apăi cum soarele mă-sii băgăm ditamai nuca în găurica asta de la burduf?!
Gaura mică a burdufului nou, de formă conică, era cam cât o monedă de 50 de bani. Nuca planetarei era cam cât o minge de handbal dezumflată.
Au urmat aproape trei ore de chin maxim. Am prins axul planetarei într-o menghină, am pus vaselină pe nucă, pe ax, pe burduf, aveam vaselină și la ștrolomete (a trebuit să refulez o parte din pălincă, na).
A venit și ofițerul-proprietar, care a încercat să ne încurajeze de pe margine, absolut șocat, văzând ce efort titanic presupune schimbarea unui burduf de planetară.
La un moment dat nu-mi mai simțeam mâinile de la efortul de a întinde sărăcia de cauciuc. Ofițerul s-a plictisit să aștepte și a făcut caramba cu un taxi.
Răsuflând ușurați că am scăpat de martorul neputinței noastre, eu și cu Șulepa am abandonat lupta, repezindu-ne spre sticla de pălincă, deja goală până la genunchi.
Tocmai atunci a aterizat printre noi caporalul Nu'ș Cum Dracu' îi zicea, da' noi îl strigam Oklahoma.
Oklahoma rade un pahar de pălincă și se miră:
-Ce dracu' e așa de alunecos paharu'?!
Pasămite vaselina a pus stăpânire pe toată pătrățica noastră de univers de pseudo-mecanici.
Noi - mucles. Eram prea obosito-amețito-abrutizați ca să mai explicăm ce viol cauciucat încercam să facem.
Oklahoma se uită la planetara înfiptă vertical în menghină și, brusc, pricepe.
Cred că a râs cu lacrimi cel puțin zece minute. Dacă în '93 ar fi existat facebook, cred că eu și Șulepa eram mai celebri ca ăla cu gangnam style.
Apoi ne-a chemat lângă menghină, a scos siguranța care ținea nuca pe ax, a scos nuca, a băgat burduful pe ax, a pus nuca la loc, siguranța, a mai ras o pălincă și a plecat râzând isteric.
Șulepa era să mă bată cu un levier. El, săracu', a crezut tot timpul cât ne-am chinuit că metoda noastră de a strecura cămila prin gaura acului era singura metodă posibilă...

Ofițerul s-a întors spre seară, când reușisem să montăm toată hardughia la loc.
Mi-a dat o grămadă de bani pentru lucrare, cu banii ăia și-ar fi pus motor de Ferrari pe Dacie.
Da' în '93 în Cluj funcționa Caritas, așa că ofițerii militari aveau bănet fără număr.

Mai încolo, în baza referințelor date de ofițerul cu pricina, m-a chemat maiorul Coroiu, șeful Poliției Rutiere, să-i schimb la el acasă un racord de plastic dintre bazin și toaletă.

Da' asta e altă poveste.

 

2.

Editat Februarie 13, 2018 de gargbird

[Amarena 13832]

Auzi, da' nu vrei tu sa scrii mai cu rost si mai adunat intr-un loc chestiile astea? Ceva gen "Cartea lui Pasquinel". Creca ti s-a mai zis, da' e pacat sa ramana pe-aici. Zic si eu.

[gargbird 9383]

Auzi, da' nu vrei tu sa scrii mai cu rost si mai adunat intr-un loc chestiile astea? Ceva gen "Cartea lui Pasquinel". Creca ti s-a mai zis, da' e pacat sa ramana pe-aici. Zic si eu.

Da, mi-a zis Rodica. :haha:

Nu cred, sunt prea flușturatic.

Wow, ce-i asta? E vorba , cumva, de „estetica urâtului”? :)

Estetica urâtului e tot ce consider estetic pe criterii estetice, deci da.