Jump to content
Forum Roportal
bahuczki peter

Cate cumpene ati avut in viata?

Recommended Posts

Eu am avut 3 cred, sa incepem in ordine crescatoare[la nivelul gravitatii] :

 

1)Se sapau niste santuri la tara ,nu stiu ce legatura aveau se puneau niste tevi ceva in genul , eu eram mai mic si ma bateam cu bulgari de pamant cu niste baieti mari[defapt eu aruncam in ei :imao:) cautam cafteala] apoi cum ianintam cu spatele am picat in santu ala cu capu de tevi , mi lam spart , miam luxat mana si am ramas inconstient , apoi baietii mau scos de acolo , eu dormeam nu stiu ce a fost, si mam trezit in pat langa mama .

2)Am mers cu prietenii la un lac unde sa ne scaldam si noi , plouase mult, deci erau curenti puternici , bun am intrat toate bune ,cand merg undeva era apa pana la brau , si mi se parea o joaca dar uite ca nu puteam iesi curentul era asa de puternic incat ma dadea in spate, am avut noroc de un baiat de 20 de ani, care a venit si ma scos din acel curent [eu nici sa inot nu stiam deci eram ca si mort daca nu era el]

3)Eram cu bicicleta la tara, o bicicleta simpla cu 2 viteze incet si foarte incet. Am vrut sa traversez, si am observat ca se apropie un jeep negru, dar era la o distanta mare, eu mi-am zis : aaa pai trec de 5 ori pana vine , si uite ca jeepu nu a claxonat nu nimic si ma izbit , eu nu am patit absolut nimic ,rula cu 136 de km/h ,[asta a stabilito politia pt ca se blocase acul acolo sau ceva de genul dar oricum rula cu viteza foarte mare ] , cum spuneam ma izbit , ma aruncat intr-un sant cu toacla peste mine, jeepul sa rostogolit si a zburat intro curte unde se jucau 2 copii :| fetita are boala copiilor acum, iar baiatul nu isi poate misca mana...ma simt ca un gunoi pt ca , este jumatate vina mea...

Dar eu am povestit evenimentele...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vreo doo asa, una mai cumpanoasa decat ailalta. Gata ajunge, orice cumpana pe viitor va fi respinsa. Sa apeleze la alte ghisee ca la mine sa inchis pravalia. :imao:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Trei cumpene mari.

Doua legate de sanatate, accident, operatii complicatii etc (m-am refacut complet) si una provocata de mine (din naivitate, slabiciune , prostie), pentru care inca mai platesc tribut!

 

Da, si eu astau pavaza la intrare. Nici o cumpana nu mai are libera trecere la mine!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multe. Uhhhh!

Pe la vreo 2 ani am fugit din fata blocului cu dorinta de a explora lumea :P , pe la 4 era sa mananc niste chestii otravite, pe la 5 era sa ma calce o masina cand am traversat strada aiurea, tot la 5 ani am cazut din pod, zgariata de o mata (am vrut sa vad cum fata si era sa ma ia in coarne un berbec,) pe la 19 m-am hotarat sa ma sinucid (habar n-am nici acum cum de nu mi-a iesit), la 28 era sa mor din cauza unei crize de astm, la 29 am dat nas in nas cu moartea cand am nascut prima oara, la 39 eram pe cale sa-mi pierd slujba.

Astea sunt cele pe care mi le amintesc.

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Voi ce cumpane ati avut?

Cred ca pentru mine cumpana a fost una mare la 43 de ani, cand am ramas pur si simplu singur. Intr-un singur an calendaristic prima data au murit: 1) taica-meu. Bolnav, spital, externat, simtit rau, ajung acasa la parinti din intamplare, salvarea nu vrea sa-l ia, scandal cu ei, cu maica-mea, l-au luat, in fine, in 2 zile a decedat. Asta dupa ce l-am plimbat un an prin spitale, pierdut servici, etc. Ancuta, sotia mea a fost singura cu care m-am putut intelege in perioada aceea, restul parca erau apucati de streche. 2) Ancuta. O colega de-a ei de servici conducand masina ei in care ne aflam noi (rar mergeam cu alta masina decat a noastra...ceasul rau...) face un accident, Ancuta moare pe loc, eu ajung in spital.A durat o vreme sa-mi revin. Aveam o afacere, s-a dus in cap. Un necaz nu vine singur. Partaj(noi n-aveam copii) executari silite, afacerea mea in cap, pierd si job-ul. Inundat de adrenalina incerc sa-mi pastrez calmul, sa judec limpede, fac multa miscare si incerc sa-mi menajez fizicul si psihicul. Dormeam foarte putin si m-am reapucat de fumat. Totusi fac zilnic miscare, si nu putin. Procese, alt job, acte, succesiuni, neitelegeri, se schimba tot anturajul. Din momentele acelea cu multe rude nu mai tin deloc legatura. 3) Maica-mea. In ajun de sarbatori vin sa-i fac o vizita, dar nu-mi deschide nimeni usa. Ciudat, de regula nu iese dupa lasarea intunericului, mai nou eu ii faceam toata aprovizionarea. O strig-nimic. Ma hotarasc sa sparg usa. Intru in casa, erau stinse toate luminile. Aprind becul pe hol, intru in bucatarie...in semiintuneric vad pe jos ceva ce am crezut ca-i treningul ei picat din cuier...dar cand am aprins lumina...era ea, pe jos langa aragaz. 112...declaratii...constatare...Infarct de miocard..venit rudele...inmormantare. Una peste alta, 2010 a fost un an HORROR in sensul brut al cuvantului. Sigur, tot felul de trante si aventuri am mai avut, dar astea s-au constituit intr-o cursa de rezistenta si de uzura pe o perioada apreciabila de timp. Evident, procesele legate de accident inca sunt pe rol...Dar apreciez ca mai greu decat in 2010 nu-mi va fi poate decat in proximitatea mortii. Sau poate nici atunci.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu pe la 2 ani m-am fript cu apa clocotita si medicii nu-mi dadeau mai mult de 9 zile de trait. Si totusi am trait.

Alta cumpana a fost pe la vreo 8 ani cand am nimerit cu bicicleta in fata unui camion (eram la tara), noroc ca am fost destul de iute si am sarit cu tot cu bicicleta intr-un sant...

Si mai sunt o multime.. doh.gif

Soara mea a murit fripta...cu apa clocotita ,<cred> tot la 2 ani.

Odata, parintii mei aveau plita si cuptor mare asa cum e la tara. Intr-o seara mama s-a dus dupa lemne si a lasat o pe Marioara(sora mea) cuminte pe cuptor la caldurica. Dar ea in clipele alea, s-a dat jos repede sa fuga dupa ea,,,si a atins un ibric cu apa fierbinte care a oparit o pe fund si picior. De frica vecinelor , a doua zi a dus o la dispensar, i-a dat o injectie....apoi a trimis o la spital in oras. Asistenta de la tara a uita fisa, ce injectie si cum....si acolo i-a dat alta injectie la fel. A intrat in coma si a murit...  Poate daca,(nu judec)...ii punea iaurt pe rani,asa cum vroia mama, traia si acum. Eu aveam aproape 3 saptamani, ea a murit de ziua ei pe 24 febr la 10 noaptea, la aceeasi ora care s-a nascut. Atat i-a fost scris..

  Dupa tristetea si spaima asta, tata, tamplar fiind, a facut un tarc de lemn, inalt si solid la cuptor cu doua usite...pt siguranta.<cred>

 

Am avut si eu o cumpana in viata...si nu o sa uit niciodata spaima aia.

Era Craciunul, eu aveam  3 ani si ceva. Parintii s-au dus la bal intr-un sat invecinat si m-a lasat in grija bunicii care locuia foarte aproape de mine. Bunica avea de ingrijit animalele, asa ca m-a lasat acasa la mine singura, m-a bagat pe cupor, in tzarcul ala solid si a legat portitile cu un cordon de lana. Eu de plictiseala, m-am intins dupa chibrituri..am  aprins unul,  doua...si am dat foc la perna, la scoartele alea de pe perete, la patura... Tin minte si acum focul care ardea in spatele meu, iar eu nu puteam desface nodul de la cordon. Sa sar peste gard, nu puteam pt ca era prea inalt. Nu tin minte cum l-am desfacut(parca mi-a fost sters din amintire)...dar stiu cum am ajuns la bunica, pe o straduta intunecata, si nu i am zis nimic de frica sa nu iau bataie ca am dat foc la casa. Noroc ca vazuse cineva fumul negru si gros care iesea din casa, altfel....

 

Casa noastra parca a fost construita...peste blestem. Un singur pamant si o casa impartita in doua, doua familii, doi frati. Primul copil a unchesului meu, a fost zdrobit de o masina in fata casei , tot 2 ani avea... Bunica mea povestea, ca cineva din stra neamul nostru a pus un blestem peste 7 generatii. Noroc caci eu voi naste a 8-lea neam

.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Voi ce cumpane ati avut?

 Una , dar pe care n-o voi uita niciodata. Asa cum mi-a spus doctorul, am fost cu un picior si jumatate in groapa. Cam 20 % sanse de a trai. Nu poti explica cum simti moartea langa tine, stii pur si simplu ca e acolo. Ma gandesc de multe ori ca doar a amanat momentul, cine stie din ce motiv, si ca nu ma va prinde batranetea. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×