Victor Apostu 99 Raportează post Postat Ianuarie 25, 2010 (editat) Frumoase amintiri! Macar ele te vor insoti mereu... si spiritul ei, impreuna cu ele. 1.Cum v-am spus decat faianta in baie mai bine am plecat intr-o excursie in Tunisia , in prima poza suntem noi in avion . 2.Senzatii tactile pe pamant tunisian pana si aerul miroase altfel ... 3.Cactusii sunt imensi la ei acasa 4.In portul El Kantaoui , sucul de portocale avea alt gust ... 5.Alb si albastrul la Sidi Bou Said 6.Nu am mers la "cafeneaua de rogojina" , celebra vizitata de multe personalitati ci la cativa metri mai departe de unde aveam o panorama deosebita a portului. 7.Cam asa aratau strazile acolo Mediterana incredibil de albastra 8.Anca intr-o eleganta camasa traditionala 9.Moneda locala - dinarul tunisian 10.Anca si-a dorit sa intalneasca un pui de camila exasperand pe ghidul Nejip , si pana la urma dorinta i-a fost indeplinita. 11.Excursie cu camilele prin desert. 12.Camila care m-a dus pe mine , o camila pe masura mea . 13.Drum prin desertul Sahara. 14.Noi langa un lac de pe traseu , la ei lacurile seaca periodic . 15.Noi si ghidul nostru Nejip care a fost student la Cluj. 16.Am ajuns in locul unde s-a filmat razboiul stelelor. 17.O cafenea mai speciala unde vine pisica la tine sa te intrebe .... 18.O pisica neagra din port pe care multi clujeni o cunosc. 19.Noi , in cafeneaua maura cu o cafea aromata si tare si narghilea(sisa) 20.Ultima poza in Tunisia . Zorile urmatoarei zile ne vor prinde in avion in drum spre casa. Imi pare rau , pozele s-au rearanjat dupa postare dar veti intui voi explicatiile carei poze corespund. Editat Ianuarie 25, 2010 de Victor Apostu Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
american :) 6 Raportează post Postat Ianuarie 25, 2010 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
madalina _ 0 Raportează post Postat Ianuarie 25, 2010 Au trecut 14 zile .... lumea spune ca trebuie sa treaca jumatate din timpul cat ati fost impreuna, ca sa treaca durerea. Si mai spune ca mereu va veti cauta si candva, intr-o alta existentza, va veti intalni, va veti privi in ochi, va veti zambi si va veti continua iubirea ....nu stiu... Am tinut sa iti scriu cateva cuvinte, chiar daca vorbele sunt de prisos, pentru ca mi-ai atras atentia pe acest forum prin "bunul simt" al mesajelor tale . Intuitia nu m-a inselat, banuiam ca in lumea reala, traiesti o viatza frumoasa. Imi pare rau ca am aflat in acest mod ... mereu ma intreb in situatii ca aceasta, de ce lasa bunul Dumnezeu sa se intample asa ceva? Mi se raspunde ca stie El ce face .... Imi pare sincer rau ca a fost numai atat si iti transmit condoleantele mele. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Victor Apostu 99 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 (editat) Poza din cafeneaua maura, poza cu ghidul vad ca lipsesc. Le postez aici. Editat Ianuarie 26, 2010 de Victor Apostu Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Unknown 15040 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 .... lumea spune ca trebuie sa treaca jumatate din timpul cat ati fost impreuna, ca sa treaca durerea. Durerea sufleteasca sau doliul trece dupa 1 an, la multi mult mai devreme. Se simte deodata parca o piatra se ridica de pe inima si omul respira deodata altfel. Sper sa fi calculat LUMEA in ani de pisici acea perioada dureroasa de timp!!! 1.Cum v-am spus decat faianta in baie mai bine am plecat intr-o excursie in Tunisia, La prima vedere credeam ca sinteti in Arizona intre cactusi. Poze cu locuri minunate!... insa au ramas si multe locuri nevizitate inca. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
flori de camp 33 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 (editat) Condoleante, Victor. Prima data am crezut ca nu vad bine. Mi-a luat ceva timp sa inteleg ce scrii. Intr-un final, dupa ce am citit ce ai scris pana acum din relatia voastra, un gand mi-a strabatut mintea : ati reusit sa traiti intr-o bucurie si armonie continua, pe care altii nu o ating nici dupa 30 de ani de casnicie. :) Editat Ianuarie 26, 2010 de flori de camp Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Darianna 73 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 Durerea sufleteasca sau doliul trece dupa 1 an, la multi mult mai devreme. Nu poti sa zici CAND trece durerea sufleteasca. Parerea mea e ca nu trece niciodata.Se amelioreaza odata cu timpul, dar nu trece. Rose Kennedy zicea: S-a spus că timpul vindecă rănile, nu sunt de acord cu asta. Rănile răm Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Diela 967 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 Durerea sufleteasca sau doliul trece dupa 1 an, la multi mult mai devreme. Se simte deodata parca o piatra se ridica de pe inima si omul respira deodata altfel. Sper sa fi calculat LUMEA in ani de pisici acea perioada dureroasa de timp!!! doliul e o manifestare exterioară şi socială (culoarea hainelor, evenimentele la care se face sau nu să participi, etc) durerea sufletească o poartă fiecare cum/c Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Amarena 13805 Raportează post Postat Ianuarie 26, 2010 Doliul nu este o manifestare sociala, doliul este in suflet, nu trebuie afisat, ca nu intereseaza pe nimeni ca eu am suferit o pierdere. Cei apropiati o stiu, iar strainilor nu le pasa. Tine de constiinta mea daca particip la o nunta, la o luna dupa pierdere si ma si distrez. Iar ceilalti nu au nici un drept sa judece. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Malkia 103 Raportează post Postat Ianuarie 27, 2010 (editat) Exista doua citate in care cred si care m-au ajutat in momente grele si m-au facut sa merg inainte... 1. "In memory, love lives forever... "(The English Patient) 2. "Life has to end. Love doesn't." (Five People You Meet In Heaven) Eu mi-am pierdut prietenul la 18 ani. El avea 19, si a murit intr-un accident. Nu e nici pe departe acelasi lucru, pentru ca ne stiam de putin timp, eram niste copii si doar ne admiram foarte mult reciproc. Eu voiam sa dau la facultate in orasul lui si speram ca toata asta se va construi in timp... Firul s-a rupt, si a fost greu si socant sa aflu ca moartea nu e ceva rezervat adultilor, bunicilor foarte batrani, si ca poti muri de tanar si visele odata cu tine... Stiu doar un crampei din cum se simte Victor. Sase luni de zile cel putin nu am fost om. Nu-mi pasa cu ce ma imbrac, cum arat, nu simteam foame, sete, nimic... Traiam intr-un vid continuu, niste zile negre (nici macar cenusii), toate la fel. Eram ca anesteziata, nu-mi mai amintesc nimic din perioada aia decat un vid imens... Am sperat ca il voi visa si imi va spune ca e bine unde e, am cautat explicatii peste tot... Imi doream un semn, orice... Am fost la biserica sperand ca Dumnezeu ma va auzi si imi va lua durerea. De atunci nu mai cred... pentru ca nu s-a intamplat nimic. Dumnezeu era prea ocupat sa-si plece urechea la ruga mea. Si tot sirul de nenorociri care au urmat mi-au confirmat faptul ca am fost uitata... cel putin pentru un timp... M-am adunat cu greu sa invat pentru facultate, pe ultima suta. Nu am dat in orasul lui, pentru ca viata deja luase o alta turnura si nu as fi suportat sa plang pe o piatra rece cu gandul la ce ar fi putut sa fie... Asa am ajuns in Bucuresti, si initial nu mi-a placut deloc. In timp, mi-am facut prieteni, am iubit, si viata a devenit iar suportabila... Dar poate de asta ni se dau nenorocirile... sa ne putem demonstra noua insine cat suntem de puternici. Sa ne cladim de nedistrus, mai tari ca stanca... In ultima vreme am reusit sa ma impac cu mine... sa imi dau seama ca umerii mei sunt singurii pe care pot si merita sa ma sprijin... asta dupa ani. Durerea de atunci mi-a trecut... nu ne stiam de mult timp, nu as fi putut suferi ani de zile pentru cele cateva luni, nu ar fi fost firesc. Nu a fost el dragostea vietii mele. Dar nu l-am uitat niciodata, e parte din mine. Spre deosebire de cei care au urmat si m-au dezamagit prin comportamentul lor, el a ramas mai viu in amintirea mea. Pentru ca nu a avut timp sa ma dezamageasca... Sper ca asta sa te ajute un pic, Victor... nu e mare lucru, dar e parte din povestea mea... Editat Ianuarie 27, 2010 de Malkia Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
