Sari la conținut
Forum Roportal
ieri

Va pare rau ca veti muri ?!

Postări Recomandate

Nu mi se pare trist. :cheer: Daca am avea o viata infinita la dispozitie, n-am mai sti sa ne bucuram de placerile vietii de muritor. N-o sa mint, ma sperie ideea de moartea, pentru ca habar n-am ce o sa fie dupa. Dar nu-mi pare rau. :good: Faptul ca intr-o zi voi muri ma face sa profit de fiecare zi la maxim, sa fac lucruri nebunesti, fara sa ma gandesc la regrete, sa traiesc sentimentele la intensitate maxima. Daca as trai vesnic, as lasa mereu totul pe maine, stiind ca "am timp". Poate chiar m-as plictisi. Cum ar putea sa-mi para rau ca voi muri?

 

Daca ai trai vesnic bucuria vietii ar fi eterna. Depinde acum si de persoana. Pentru unii binele inseamna plictiseala pentru altii ca mine existenta e cea mai mare bucurie care poate fi si cel mai frumos miracol care s-a putut intampla vreodata. Si stii ce e trist ?! E trist ca nu ai sa te mai bucuri niciodata de miracolul vietii. E trist ca nu ai sa mai existi. Asta e trist.

 

Dar totul dispare. Bunicul meu a disparut, pisica mea iubita a disparut, multe fiinte, locuri si lucruri dragi nu mai sunt. E foarte firesc si natural sa mori! In primul rand fiindca nu avem un spatiu infinit pe care sa-l ocupam... riscam suprapopularea, foametea... e bine ca murim.

E trist poate pt tine. Pt unii e eliberare, pt altii tot una.

 

Universul asta cred ca e destul de mare pentru toti. Si oare de asta nu putem avea eternitate ?! Pentru ca se consuma resursele si suprapopulam planeta ?! Nu ti se pare cam ticalos ?! E foarte firesc sa mori pentru cei ce nu constientizeaza miracolul vietii si nici tristetea nefiintei cauza pentru care nu au nicio parere de rau pentru disparitie, insa pentru cei ca mine pentru care miracolul vietii e cea mai mare bucurie care poate fi - e cu adevarat trist sa dispari.

Editat de Mirada-Dicovici

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Daca ai trai vesnic bucuria vietii ar fi eterna. Depinde acum si de persoana. Pentru unii binele inseamna plictiseala pentru altii ca mine existenta e cea mai mare bucurie care poate fi si cel mai frumos miracol care s-a putut intampla vreodata. Si stii ce e trist ?! E trist ca nu ai sa te mai bucuri niciodata de miracolul vietii. E trist ca nu ai sa mai existi. Asta e trist.

 

 

Te inseli. Sunt sigura ca daca ai trai vesnic ti-ai dori sa fii un biet muritor. Pentru ca asa suntem noi oameni, intotdeauna vrem ce nu putem avea, ceea ce ni se interzice. Si eu pretuiesc existenta destul de mult. Doar pentru ca nu imi doresc o viata vesnica, nu inseamna ca nu o sa ma bucur de miracolul vietii. Ma bucur de el in fiecare zi si ii multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca traiesc. :cheer:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Universul asta cred ca e destul de mare pentru toti. Si oare de asta nu putem avea eternitate ?! Pentru ca se consuma resursele si suprapopulam planeta ?! Nu ti se pare cam ticalos ?! E foarte firesc sa mori pentru cei ce nu constientizeaza miracolul vietii si nici tristetea nefiintei cauza pentru care nu au nicio parere de rau pentru disparitie, insa pentru cei ca mine pentru care miracolul vietii e cea mai mare bucurie care poate fi - e cu adevarat trist sa dispari.

Du-te in univers si-ti dau eu nemurirea daca ajungi acolo :cheer:

 

Viata e frumoasa. Eu nu regret nicio clipa ca m-am nascut si n-as face nimic sa-mi curm existenta. Dar chiar daca ar fi sa mor maine, n-as fi nici prima, nici ultima.

Cat despre tristetea nefiintei, asta e o exprimare frumoasa, poetica, dar nu exista asa ceva. In nefiinta nu mai are cine sa fie trist, ceea ce inseamna ca tristetea ta, vine chiar din fiinta ta vie. Bucura-te de miracolul vietii si nu te intrista pentru o simpla idee. Tocmai de aceea viata e scumpa si unica, fiindca trece.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Te inseli. Sunt sigura ca daca ai trai vesnic ti-ai dori sa fii un biet muritor. Pentru ca asa suntem noi oameni, intotdeauna vrem ce nu putem avea, ceea ce ni se interzice.

 

Nu e adevarat ! Eu nu vreau sa mor. Eu vreau sa traiesc o eternitate. Acesta e visul meu suprem.

 

Si eu pretuiesc existenta destul de mult. Doar pentru ca nu imi doresc o viata vesnica, nu inseamna ca nu o sa ma bucur de miracolul vietii. Ma bucur de el in fiecare zi si ii multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca traiesc. :cheer:

 

Acum te bucuri de miracolul vietii, insa dupa moarte nu cred ca te vei mai bucura vreoadata de el. Chiar nu-ti pare rau deloc ca nu ai sa te mai bucuri niciodata de existenta ?! Gandeste-te cum ar fi sa nu mai constientizezi nimic - sa dispari cu totul... Nu te intristeaza deloc gandul acesta ?!

Editat de Mirada-Dicovici

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Nu-i adevarat ! Eu nu vreau sa mor. Eu vreau sa traiesc o eternitate. Acesta e visul meu suprem.

 

 

 

Acum te bucuri de miracolul vietii, insa dupa moarte nu cred ca te vei mai bucura vreoadata de el. Chiar nu-ti pare rau deloc ca nu ai sa te mai bucuri niciodata de existenta ?! Gandeste-te cum ar fi sa nu mai constientizezi nimic - sa dispari cu totul... Nu te intristeaza deloc gandul acesta ?!

 

 

Daca vei trai o eternitate crezi ca vei mai trai viata asa cum trebuie traita? :cheer: Crezi ca te vei mai casatori cu cel pe care-l consideri cel ales? Crezi ca te vei grabi sa faci copii, stiind ca ai o eternitate intreaga pentru asta? Acum fiecare cu parerea lui. Dar multe lucruri s-ar pierde odata cu nemurirea. Cel putin pentru multi. Cum ar fi placerea de a trai clipa, de a nu sti ce-ti rezerva ziua de maine.

 

Cat despre ce zici tu in legatura cu sfarsitul existentei... Prefer sa cred ca exista ceva dupa moartea. Prefer sa cred ca voi mai simti, voi mai vedea, voi mai fi, intr-un mod sau altul. Pana la urma, vrem nu vrem suntem muritori. Trebuie sa ne acceptam soarta. Faptul ca tu vrei sa traiesti o eternitate nu iti va face viata eterna.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Daca vei trai o eternitate crezi ca vei mai trai viata asa cum trebuie traita? :doh: Crezi ca te vei mai casatori cu cel pe care-l consideri cel ales? Crezi ca te vei grabi sa faci copii, stiind ca ai o eternitate intreaga pentru asta? Acum fiecare cu parerea lui. Dar multe lucruri s-ar pierde odata cu nemurirea. Cel putin pentru multi. Cum ar fi placerea de a trai clipa, de a nu sti ce-ti rezerva ziua de maine.

 

Eu cred ca dimpotriva - in eternitate clipa ar fi mult mai intensa pentru ca ar fi eterna. Gandeste-te cate lucruri ai putea sa faci intr-un timp infinit si cat de mult te-ai putea bucura. Ai putea experimenta fericirea in toata plenitudinea ei. Si nici nu ar mai fi nevoie sa te grabesti. Ai putea sa le ei pe rand pe toate si sa te bucuri pe deplin de tot ce-ti ofera viata cu diferenta ca de data aceasta bucuria ar fi eterna. Eu asa vad eternitatea.

 

Cat despre ce zici tu in legatura cu sfarsitul existentei... Prefer sa cred ca exista ceva dupa moarte. Prefer sa cred ca voi mai simti, voi mai vedea, voi mai fi, intr-un mod sau altul.

 

Deci totusi nu ai vrea sa mori. Totusi ai dori sa traiesti o eternitate dar nu in viata aceasta ci dupa moarte. Sunteti belea ! :friends:

 

Pana la urma, vrem nu vrem suntem muritori. Trebuie sa ne acceptam soarta.

 

Eu unul nu voi accepta niciodata aceasta soarta pentru ca e nedreapta. Nu voi accepta niciodata pieirea. Poate pentru voi e firesc sa nu mai existi insa pentru mine e inacceptabil. Daca vreti sa dispareti nu aveti decat, insa eu imi doresc sa traiesc pentru totdeauna.

 

Faptul ca tu vrei sa traiesti o eternitate nu iti va face viata eterna.

 

Cat de nedrept ! Sa vrei sa existi mereu dar sa fie irealizabil. De parca ar fi un pacat sa existi...

Insa e valabil si pentru cei ce viseaza la viata de apoi. Totusi chiar daca visul meu nu va putea fi implinit niciodata macar voi muri fericit pentru un ideal.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cred ca toti ne gandim la moarte cum va fi sfarsitul,ce traire de moment spaima,impacare...e foarte greu sa spui ca este usor.Daca imi pare rau? Imi pare fiindca cred ca pierdem unele sentimente pe care le traiesti doar in viata. Insa atunci cand pleci depinde f.mult unde ajungi.Daca ajungi in rai poti sa te consideri un fericit iar daca ajungi in iad :friends: ....Revenind la intrebare mi-ar parea rau dupa familie sot,parinti, surori,nepotele...dupa plimbarile la munte,dupa muzica...a asculta o piesa buna nu o mai faci acolo...dupa un rasarit de soare,dupa picaturi de ploaie,dupa un viscol care-ti ingheata fata,dupa oameni care iti cer ajutor...sunt atatea motive pt care mi-ar parea rau daca mor dar este o trecere in lumea cea Buna A Lui Dumnezeu si acolo trebuie sa fie altfel...traire pe care poate noi nu o cunoastem.Oricum o sa vedem toti cum este nimeni nu scapa.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Va pare rau ca veti muri ?!

In ce context?

Ca, vorba lui Zaharia Stancu, orice mort ar vrea sa fie viu.

Intreaba'ma dupa ce am murit, asa voi putea avea o parere echdistanta . :doh: i

Rezon.

Dar daca ai fi in stare sa raspunzi, nu ai avea motiv sa iti para rau ca ai murit, pentru ca la momentul raspunsului vei fi fost viu.

 

Cine spune ca nu-i pare rau minte,chiar daca voluntar sau nu.

Nu chiar.

Totul depinde de 'micile conditii', ca in textele alea cu fonturi mici scrise in reclame.

Ca, daca ai de ales intre a fi mort si a fi viu dar chinuit, nu cred ca ai regreta.

Asa ziceam si eu, ca sunt curajos ,ca o viata am si cu o moarte suntem datori cu toti.

Cand aripa mortii doar a starnit asa un vanticel pe langa mine,o data intr-o ocazie si nu este mult de atunci,nu stiu sa fi fost mai speriat si mai panicat in viata mea.

Instinctul de conservare nu e la concurenta cu bravura.

Culmea este ca doua lucruri ma suparau mai tare:

1 Am trait prea putin din ce mi-as fi dorit sa traiesc.

2Aoleo ce fac, adica ce face ea,ca ramane nevasta-mea cu toate datoriile pe cap.

Ecce homo.

Pai si cum, Burele, la Cel Ce Este nu te-ai mai gandit?

La grija lui pentru cei ce se incred in el and all that shit?

Ipotetic vorbind, pentru ca vad ca esti destul de viu, nu ti s-ar parea cam lipsit de bun-simt din partea lui Dumnezeu sa te ia la...nu stiu ce varsta ai...?

Ha?

Dar cand ia copii de 7 ani, nu crezi ca e cam sadic?

Cred ca tine mult si de varsta la care "ai de gand" sa mori. Acum da, mi-ar parea rau sa mor, dar daca as ajunge la 90 de ani... probabil moartea ar fi o binecuvantare.

Sau depinde de situatia in care esti.

Ca numai cand vine vorba de dentist, vreo 50% ar prefera sa se intalneasca cu Jimi Hendrix.

Iti dai seama cate situatii dramatice ne-ar face sa luam blue pill-ul matrixian...

Da. Iubesc viata. :friends:

Toti o iubim.

Nu pe toti ne iubeste ea...

Dar noi traim pentru a muri? De ce oare nu incercam sa murim pentru a traii!?

Aplauze.

 

Exista diverse metode de a muri, fara riscul de a esua.

Do it.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Eu cred ca dimpotriva - in eternitate clipa ar fi mult mai intensa pentru ca ar fi eterna. Gandeste-te cate lucruri ai putea sa faci intr-un timp infinit si cat de mult te-ai putea bucura. Ai putea experimenta fericirea in toata plenitudinea ei. Si nici nu ar mai fi nevoie sa te grabesti. Ai putea sa le ei pe rand pe toate si sa te bucuri pe deplin de tot ce-ti ofera viata cu diferenta ca de data aceasta bucuria ar fi eterna. Eu asa vad eternitatea. (1)

 

Deci totusi nu ai vrea sa mori. Totusi ai dori sa traiesti o eternitate dar nu in viata aceasta ci dupa moarte. Sunteti belea ! :friends: (2)

 

Eu unul nu voi accepta niciodata aceasta soarta pentru ca e nedreapta. Nu voi accepta niciodata pieirea. Poate pentru voi e firesc sa nu mai existi insa pentru mine e inacceptabil. Daca vreti sa dispareti nu aveti decat, insa eu imi doresc sa traiesc pentru totdeauna.

Cat de nedrept ! Sa vrei sa existi mereu dar sa fie irealizabil. De parca ar fi un pacat sa existi...

Insa e valabil si pentru cei ce viseaza la viata de apoi. Totusi chiar daca visul meu nu va putea fi implinit niciodata macar voi muri fericit pentru un ideal. (3)

 

 

 

1. Este clar ca parerile noastre sunt la poli opusi. Niciodata clipa nu o sa fie mai intensa in eternitate, deoarece stii ca ai timp, poti sa lungesti orice atat timp cat ai tu nevoie, pana iti iese perfect, pana te plictisesti sa mai incerci, pana gasesti altceva mai interesant. In schimb, punandu-ti-se existenta intre limite, incerci sa traiesti totul asa cum iti doresti, te straduiesti, pentru ca stii ca probabil e singura sansa pe care o ai, pentru ca stii ca daca iti ratezi planurile, s-ar putea sa nu mai ai ocazia sa le ratezi si a 2-a oara! Fericirea o poti experimenta si acum, daca nu stai sa te gandesti cum ar fi "altfel". Te poti bucura de viata asta la fel de mult cum te poti bucura si de una infinita, daca stii cum sa o faci.

 

2. Faptul ca vreau sa fie ceva dupa moartea, nu inseamna ca imi pare rau ca voi muri din punct de vedere trupesc.

 

3. Si daca nu vrei sa iti accepti soarta, crezi ca vei schimba ceva? :doh: Nu vei face decat sa pierzi din frumusetea vietii pe care o ai, pentru ca ceea ce iti doresti tu este, fizic, imposibil. De ce sa alergi dupa ceva ce nu vei prinde niciodata, de ce sa-ti irosesti putinul timp pe care-l ai pentru a visa la nemurire? :good: Ce castigi?

Nu vei muri fericit pentru ideal. Poate la sfarsit va ajunge sa-ti para rau ca ai tot sperat la o minune, fara sa deschizi ochii si sa vezi cate minunatii iti poate aduce si viata de muritor, fara sa vezi ca pana si moartea exista cu un scop (nu neaparat acela de a pune capat zilelor noastre pe pamant).

 

In plus, depinde foarte mult de cum isi vede fiecare om viata. Pentru unii inseamna totul (cazul tau), iar pentru altii inseamna sansa de a te destepta la realitate, de a ti se spune "nu ai timp sa lenevesti". :doh:

De trait, vom fi mereu vii in amintirile celorlalti. :o: Indiferent daca vom descoperi ca "dupa" este doar "nimic".

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
1. Este clar ca parerile noastre sunt la poli opusi. Niciodata clipa nu o sa fie mai intensa in eternitate, deoarece stii ca ai timp, poti sa lungesti orice atat timp cat ai tu nevoie, pana iti iese perfect, pana te plictisesti sa mai incerci, pana gasesti altceva mai interesant. In schimb, punandu-ti-se existenta intre limite, incerci sa traiesti totul asa cum iti doresti, te straduiesti, pentru ca stii ca probabil e singura sansa pe care o ai, pentru ca stii ca daca iti ratezi planurile, s-ar putea sa nu mai ai ocazia sa le ratezi si a 2-a oara! Fericirea o poti experimenta si acum, daca nu stai sa te gandesti cum ar fi "altfel". Te poti bucura de viata asta la fel de mult cum te poti bucura si de una infinita, daca stii cum sa o faci.

 

Eu am vrut sa spun ca in eternitate ai avea timp pentru mult mai multe lucruri pe cand in viata aceasta scurta si limitata abia daca ai timp sa respiri. Si o existenta limitata nu iti poate oferi prea multe experiente tocmai pentru ca este limitata. Nu prea ma pot bucura de viata cand stiu ca se termina. Orice as trai pentru mine e ceva trist pentru ca stiu ca e trecator. Vremelnicia acestei vieti ma intristeaza.

 

De trait, vom fi mereu vii in amintirile celorlalti. :friends:

 

Nu ramane nici macar amintirea. Cu trecerea timpului se lasa uitarea...

Editat de Mirada-Dicovici

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×