acces realitate 1081 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 Ziceti ce vreti, dar eu am visat pe verisoara mea in noaptea in care a murit, ca a murit, aiasta-i! Si ca si cand nu era de ajuns, am visat in noaptea in care varului meu i-a fost rapita fata, ca i-a fost rapit baiatul. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
andi_ 350 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 Am citit mai demult niste concluzii ale unor studii, in care se sustinea ideea ca insusi creierul programeaza momentul mortii in functie de uzura la care a ajuns organismul. Bineinteles, excluzand situatiile in care moartea survine in mod accidental. Mai sunt studii care afirma faptul ca prin autosugestie intinsa pe ani de zile...poti sa iti inbunatatesti starea de sanatate si sa sa iti prelungesti viata fizica... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 Ziceti ce vreti, dar eu am visat pe verisoara mea in noaptea in care a murit, ca a murit, aiasta-i! Si ca si cand nu era de ajuns, am visat in noaptea in care varului meu i-a fost rapita fata, ca i-a fost rapit baiatul. Am avut si eu cateva vise care s-au implinit intocmai in realitate. Pe vremea cand mi s-a intamplat sa le am m-am gandit ca e ceva paranormal la mijloc, dar acum nu mai cred asa, toate lucrurile sunt paranormale pana in momentul in care li se gasesc explicatii logice. E drept, unora e posibil sa nu li se gaseasca prea repede, ba chiar e posibil sa nu li se gaseasca vreodata. Dar faptul ca nu exista inca si poate nu vor exista explicatii la care mintea omeneasca sa fie in stare sa ajunga pt. a intelege felul in care se desfasoara unele fenomene, nu inseamna ca ele nu se desfasoara intr-un mod firesc, natural si ca numai mintea umana le gaseste nefiresti si nenaturale si de-aia le considera paranormale si ramane impresionata de ele. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
adal* 10373 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 (editat) Este posibil ca universul nostru sa fi aparut, sa fi existat si sa fi disparut, iar noi sa traim in acel univers disparut, pierduti intr-o bucla temporala, si cum totul s-a intamplat deja, franturi din povestea universului venite din viitorul nostru sa poate ajunge la noi intr-un mod pe care in acest moment nu-l putem explica, atunci cand noi suntem intr-o stare care poate ni se intampla o data in viata, poate la unii de mai multe ori, sau pe care o putem constientiza in foarte putine cazuri. Editat Iunie 5, 2014 de adal* 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
acces realitate 1081 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 (editat) Nici eu nu spun altceva! Editat Iunie 5, 2014 de povestea vorbei Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Black velvet 9715 Raportează post Postat Iunie 5, 2014 Ziceti ce vreti, dar eu am visat pe verisoara mea in noaptea in care a murit, ca a murit, aiasta-i! Si ca si cand nu era de ajuns, am visat in noaptea in care varului meu i-a fost rapita fata, ca i-a fost rapit baiatul. Asta-i alta poveste. Intre fiinte exista comunicare, numita de unii telepatie. Daca te intereseaza, poti citi la acest link despre experimentele facute pana acum in acest domeniu. Este interesant si in acelasi timp tulburator filmulețul prezentat pe acea pagina 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
*tania* 564 Raportează post Postat Iunie 6, 2014 (editat) ma intreb, in cazul unei morti naturale, e posibil s-o sfarsesti asa cum ai fost toata viata? ma gandesc la bunica mea paterna (de altfel si cea care m-a crescut, in stilul propriu) ... a murit singura, cu femeia angajata sa aiba grija de ea in ultimele luni de viata.... si am inteles ca n-a murit usor deloc faptul ca a fost singura atunci n-a fost decat un concurs de imprejurari, nimic intentionat.... pur si simplu asa s-a intamplat, ai mei erau pe drum, intorcandu-se de undeva.... au ajuns cu cateva ore mai tarziu ma gandesc la asta pentru ca a fost o persoana extrem de egoista toata viata, intai ea si pe urma restul.... desi nu intentionat, pur si simplu asta a fost firea ei.... dominatoare pana la absurd cateodata, genul de om care crede ca dreptatea e doar de partea lui si orice alta opinie o considera un afront personal la modul ca cine nu e cu mine, e impotriva mea spre deosebire de cealalta bunica, de care am povestit intr-un alt post, care si-a dat sufletul usor, cu seninatate, inconjurata de toti cei dragi Editat Iunie 6, 2014 de *tania* Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Black velvet 9715 Raportează post Postat Iunie 6, 2014 E vreo diferenta intre a muri singur si a muri inconjurat de mai multi oameni sau noi, cei care ramanem, acordam o importanta acestui fapt? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17978 Raportează post Postat Iunie 6, 2014 E vreo diferenta intre a muri singur si a muri inconjurat de mai multi oameni sau noi, cei care ramanem, acordam o importanta acestui fapt? Din punctul de vedere al...morţii, al faptului de a muri, nu văd nicio diferenţă. Din punctul de vedere al celui care moare (şi dacă putem vorbi de un "punct de vedere " în acest caz) răspunsul corect ar fi: nu ştim! :) 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Black velvet 9715 Raportează post Postat Iunie 6, 2014 Probabil, depinde de fiecare om in parte. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
