Legea salarizării unice şi cel mai mare salariu

[Diela 967]

Grupul care lucreaza la grila unica de salarizare in sistemul bugetar se va inspira dupa modelul german. Pentru urmatoarea sedinta, membrii grupului vor studia acest model in vederea gasirii elementelor care pot fi aplicate si in Romania. Vicepremierul Dan Nica a declarat ca Executivul intentioneaza sa preia grila de salarizare a bugetarilor din Germania, deoarece aceasta este cea mai eficienta.

 

Potrivit acestui model, exista patru scheme de remunerare:

• Schemele A si B reglementeaza remunerarea functionarilor publici, a diplomatilor si a personalului militar.
  
• Schema W reglementeaza salariul profesorilor care se supun acelorasi restrictii si incompatibilitati ca si ceilalti functionari.
  
• Schema Rreglementeaza remunerarea judecatorilor si a procurorilor publici.
  

In Germania, salariile cresc pe masura varstei

 

In prima schema exista niveluri de salarizare de la A2 pana la A16. Functionarii care apartin acestei scheme (marea majoritate a functionarilor publici, a politistilor, diplomatilor si personalului militar) primesc salarii crescatoare.

Schema 1 aloca urmatoarele grade de salarizare diferitelor categorii de functionari:

 

- Serviciu inferior: niveluri de la A2 pana la A6. Aici salariile de baza pornesc de la circa 1.600 de euro si ajung pana la 2.200 de euro pe luna

- Serviciu intermediar: niveluri de salarizare de la A6 pana la A9. Aici salariile pornesc de la circa 2.200 de euro si ajung pana la 2.700 de euro

- Serviciu intermediar superior: niveluri de salarizare de la A9 pana la A13. Aici salariile pornesc de la 2.700 de euro si ajung pana la 4.200 de euro

- Serviciu superior: niveluri de salarizare de la A13 pana la A16. Aici salariile pornesc de la 4.200 de euro si ajung pana la 5.800 de euro.

 

In contrast cu salariile fixe, in cazul celor crescatoare salariul de baza din cadrul fiecarui nivel de salarizare este impartit in mai multi pasi. Progresul pe aceasta scara este hotarat de varsta functionarului si de performanta. Salariul de baza creste in cadrul respectivului nivel salarial pana la al cincilea pas la intervale de doi ani, pana la al noualea pas la intervale de trei ani si dincolo de acestea la intervale de patru ani. In cazul nivelurilor mai ridicate ale claselor intermediare si superioare, salariul final de baza poate fi atins cel mai devreme la 49 si 53 de ani.

 

Aproximativ 95% dintre functionari se afla la nivelurile A5 pana la A15.

 

La nivelurile A2-A4 intra muncitorii si soferii. La nivelurile A5-A8 sunt cuprinsi agentii de politie, subofiterii militari, referenti functionari publici. Nivelurile A9-A12 cuprind inspectorii de politie, ofiterii inferiori militari, expertii functionari publici. La nivelurile A13-A16 se afla comisarii de politie, ofiterii superiori militari, consilieri functionari publici.

 

Pentru functiile inalte, salarii intre 5.200 si 11.000 de euro

 

In schimb, funtionarii din schema B primesc salarii fixe. In schema B exista niveluri de la B1 la B11. Aceasta schema se aplica functionarilor publici, politistilor, diplomatilor si personalului militar in pozitii inalte. Este vorba despre secretarii de stat, directori generali, directori adjuncti, sefi de departamente, presedinti ai inaltelor agentii federale, generali. Schema B intra in categoria serviciilor superioare. In acest caz, salariile pornesc de la 5.200 de euro si pot ajunge pana la 11.000 de euro.

 

La nivelurile B1-B7 intra cei cu functii de conducere in ministere, inclusiv directorii. La nivelurile B8-B10 sunt cuprinsi directorii generali, secretarii generali adjuncti si secretarii generali din ministere. La nivelul 11 sunt secretarii de stat din ministere.

 

Cancelarul german are un coeficient de multiplicare de 1,6 fata de B11. Ministrii au un coeficient de multiplicare de 1,3 fata de B11, iar parlamentarii au un coeficient de multiplicare de 0,97 fata de B11.

 

5.000 de euro pentru un profesor cu 20 de ani de vechime

 

Schema W care reglementeaza salariul profesorilor are trei niveluri de salarizare. Primul nivel, W1, este echivalent cu A14. Aici sunt cuprinsi profesorii de liceu cu minim 14 ani vechime, pentru acestia salariul find de 3.600 de euro lunar. Al doilea nivel, W2, este echivalent cu A 15, aici fiind profesorii de liceu cu minim 17 ani vechime. Salariul acestora este de 4.100 de euro. La al treilea nivel, W3, care este echivalent cu A16, sunt profesorii de liceu cu minim 20 de ani vechime, salariul acestora ajungand la 5.000 de euro.

 

Schema de remunerare R (pentru judecatori si procurori publici) contine atat salarii fixe cat si variabile. La nivelurile R1 pana la R2, salariile sunt crescatoare, in functie de varsta, iar de la R3 pana la R10 sunt fixe). La nivelurile R1-R2, salariile pornesc de la 3.300 de euro la varssta de 27 de ani si ajung pana la 5.900 de euro la varsta de 49 de ani. La nivelurile R3-R10, salariile incep de la 6.500 de euro si ajung la 11.000 de euro.

 

In Romania, prima etapa a grilei de salarizare a fost finalizata

 

Grupul de lucru a finalizat, joi 7 mai, prima etapa a grilei unice de salarizare.

 

Potrivit schemei de echivalare finalizata la Ministerul Muncii, in primul nivel cu medicul primar de clinica sunt echivalate functii precum subcomisar, conferentiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finantelor Publice, judecator de tribunal, consilier probatiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de opera, consilier superior de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

 

Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul I de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, locotenent cu studii superioare de lunga durata si masterat de la MApN, expert principal sau inspector principal de la Ministerul Finantelor Publice, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justitiei, consilier de relatii gradul III, de la MAE, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii, farmacist, fiziokinetoterapeut de la Ministerul Sanatatii (MS), expert principal, consilier juridic principal si auditor principal de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

 

Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior in minister (studii medii) cu agent politie debutant (MAI), secretar de scoala sau pedagog (MECI), functii corespunzatoare gradelor de soldat si gradat voluntar, referent pentru personalul civil (MApN), referent superior (MFP), grefier, studii medii (Ministerul Justitiei), curier de relatii gradul II (MAE), referent superior (Ministerul Culturii), statistician medical sau laborant (MS) si referent superior sde la Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

 

In functie de cele trei niveluri stabilite in grupul de lucru, va fi hotarata pozitia care o vor ocupa toti salariatii din sistemul public. In noua grila vor fi cuprinsi si demnitarii.

 

Guvernul va hotari in sedinta de saptamana viitoare care va fi functia cel mai bina platita. Guvernul ar putea alege intre cea de presedinte al tarii, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si guvernatorul BNR.

 

In mod normal, salariul trebuie sa reflecte atat gradul de responsabilitate, cat si nivelul de decizie asociat functiei pentru care se plateste salariul respectiv, iar in acest moment, in Romania, presedintele are un rol mai mult 'decorativ' (vezi eforturile disperate pe care domnul Basescu le-a facut pentru a determina demisia d-lui Tariceanu, insa fara folos) in timp ce guvernatorul BNR are atributii mult mai clare si mai complexe.

 

Din punctul meu de vedere, pentru ca veniturile presedintelui sa le depaseasca pe cele ale guvernatorului BNR, ar fi necesara o crestere a puterii de decizie asociata acestei functii, lucru foarte greu de realizat in conditiile actuale, avand in vedere ca ar trebui schimbata Constitutia. Prin urmare, cel putin pe moment, nu sunt de acord ca presedintele sa fie cel mai bine platit demnitar. Si, pentru a nu reinventa roata, sa vedem cum au rezolvat altii problema:

 

SUA

• Presedintele Barack Obama castiga $400.000 pe an
  
• Presedintele FED Ben Bernanke - $191.000
  

Germania

 

[*]Cancelarul german Angela Merkel -

[Gratziela26 0]

In curand nu vor mai fi bani de salarii in sistemul bugetar, nici de pensii, asa ca legea asta e inutila.

[Moftangiu 396]

Sunt mai multe aspecte de rezolvat.

1. raportul intre salariu maxim si minim care se rezolva prin echivalarea functilor si o lege unica a salarizarii

2. raportul intre contribuabili la buget si cei care consuma din buget, raport care influenteaza cuantumul salarilor bugetarilor, asigurarea fondului de salarii.

 

Articolul din Hotnews face referire la raportul intre salariu maxim si cel minim, si discriminarile salarile dintre bugetari, respectiv dintre diversele sectoare de salariati bugetari.

 

Problema guvernantilor este ca numarul pensionarilor si al bugetarilor a devenit atat de mare incat nu mai pot fi sustinuti de populatia activa din sectorul privat, ca nu se mai pot asigura fluxurile de contributii reclamate de platile salariale si ale pensilor.

Asta-i "greaua mostenire", la care au contribuit toti politicienii indiferent de partid, prin intrecerea socialist-populista de crestere a salarilor si a pensilor.

Se incearca aplatizarea salarilor prin echivalarea functilor, dar si reducerea numarului de salariati bugetari, si o lege unica de pensii, pentru a diminua fluxurile de plati la nivelul resurselor.

Editat Mai 9, 2009 de Moftangiu

[Giacomo_323 0]

Sunt mai multe aspecte de rezolvat.

1. raportul intre salariu maxim si minim care se rezolva prin echivalarea functilor si o lege unica a salarizarii

2. raportul intre contribuabili la buget si cei care consuma din buget, raport care influenteaza cuantumul salarilor bugetarilor, asigurarea fondului de salarii.

 

Articolul din Hotnews face referire la raportul intre salariu maxim si cel minim, si discriminarile salarile dintre bugetari, respectiv dintre diversele sectoare de salariati bugetari.

 

Problema guvernantilor este ca numarul pensionarilor si al bugetarilor a devenit atat de mare incat nu mai pot fi sustinuti de populatia activa din sectorul privat, ca nu se mai pot asigura fluxurile de contributii reclamate de platile salariale si ale pensilor.

Asta-i "greaua mostenire", la care au contribuit toti politicienii indiferent de partid, prin intrecerea socialist-populista de crestere a salarilor si a pensilor.

Se incearca aplatizarea salarilor prin echivalarea functilor, dar si reducerea numarului de salariati bugetari, si o lege unica de pensii, pentru a diminua fluxurile de plati la nivelul resurselor.

 

Ce sa rezolvi frate cand datoria publica e de 70 miliarde? 80 miliarde a avut si Argentina, si probabil mai are, dar sti ce s-a intamplat acolo nu? HAOS SOCIAL.

[Two 1995]

Ce sa rezolvi frate cand datoria publica e de 70 miliarde? 80 miliarde a avut si Argentina, si probabil mai are, dar sti ce s-a intamplat acolo nu? HAOS SOCIAL.

Tocmai pentru asta trebuie sa eficientizezi banul public.

Datori publice extrne au toate tarile.

Conteaza cat de bun esti la aplicarea economiei.

Daca aplici numai masuri ce nu dud la o eficientizare reala, si incetinesti cresterea economica prin legi tampite, nu e de mirare ca se ajunge la anomie.