Ralu14 0 Raportează post Postat Martie 11, 2009 (editat) Buna! am 17 ani fara cateva zile.acum un an pe 9 martie a inceput o poveste de dragoste intre mine si un baita de aceiasi varsta cu mine.pe data de 9 martie mi-a dat intalnire iar eu am fost de acord cu asta.ne-am vazut el ma placea eu sufeream dupa o iubire din trecut insa din prostie la sfarsitul intalnirii l-am pupat pe buze.a doua zi altii au aflat ca iesisem impreuna si deja credeau ca suntem cuplati.la inceput nu il suportam ba chiar aveam o expresie ciudata cand aparea insa pe 14 martie,de ziua mea ne-am cuplat.relatia decurgea normal am inceut sa il plac el dupa o perioada mi-a zis ca ma iubeste.din nevoia de iubire i-am spus la fel insa cu timpul afra sa imi dau seama am inceput sa il iubesc si sa nu ii mai pot da voie sa plece.sunt o fire colerica si de multe ori gaseam motive de cearta uneori chiar adevarate alteori doar simple interpretari.era nevoia de cearta pentru impacarae alteori cearta cu putina ura din partea amnadurora.de fiecare data eu eram cea cu despartirea insa nu o despartire adeavarata ptk eu stiam ca de fiecare data ma voi impaca cu el.lunile treceau ne vedeam zilnic in fiecare pauza la sc.vorbeam mult la tel pe mess numai amandoi,toata vara am petrecuto numai noi 2 si ne izolam de altii.a inceput noul an scolar ne vedeam din nou zilnic certurile erau mai dese si din ce in ce mai urate,au aparut multe lacrimi gelozie multa suferinta mult prea multe lucruri.el era gelos chiar daca nu ii dadeam motive insa la un moment dat totul s-a schimbat eu devenisem cea mai geloasa cea mai obsesiva in privinta aceasta.am avut un tip apropiat mie si fam mele si care tinea la me pe ascuns.nu constientizam asta deoarece crescusem impreuna.acel tip s-a luat de tovarasul meu l-a amenintat era obsedat de mine si a incercat sa se apropie de mine.i-am zis tatal meu si acesta la luat in afraa tarii cu el iar o perioada totul a decusr bine insa trauma asupra tovarasului meu a ramas mereu fiind-ui teama sa nu vina acel tip inapoi.dupa o perioada eu si prietenul meu ne-am certat si acel tip a venit in tara si am iesit intr-o seara cu el si cu altii intr-un local dupa care nu am avut cu cine sa ma intorc acasa si m-a dus el.i-am spus tovarasului meu acest lucru pentru ca nu aveam nimic de ascuns.dupa inca o perioada m-am certat cu ai mei am plecta la bunici m-am certat si cu ei si am dormit in seama aceea la acel tip.nici macar nu am dormt deoarece am discutat toata noaptea de cum ii mergea lui in afraa tarii si faptul ca e alt om si ca regreta ce a vrut sa faca.la fel i-am spus tovarasului meu ce facusem deoarece chiar nu aveam ce sa ii ascund.timpul treceea certurile erau mai mult din ura decat din iubire,gelozia lua amploare iar la cateva zile a izbucnit totul.o cearta mare in care ne-am reprosat de toate si faptul ca nu ma cunoaste si ca incepe sa craeda ca l-am inselat si multe nu se leaga etc.cearta a fost urata iar el nu a mai venti la mine sa ne impacam a acceptat sa iesim insa era distant,imi spunea ca va trebui sa ii dovedesc contrariul daca vreau sa ma creada insa nu aveam cum nu il inselasem cu nimeni,a inceput sa ma faca sa plang apoi dupa cateva ore spunea ca intelegea de ce mereu eram asa nervoasa pentru ca asa sunt eu dupa care a plecat 3 zile din oras.la intoarcere nu mai era chiar la fel cu cel pe care il cunosteam,nu ii mai pasa asa de mult,nu il mai durea cand ma vedea ca sufar,ne vedeam mai rara iar zilele treceau si el se distanta mai tare de mine.au inceput lacrimile,tristetea imi era teama sa nu il pierd nu stiam ce sa mai fac sa redevina cel de odinioara insa nu mai era totul la fel.cu cateva zile inainte de vacanta a urmat inca o cearta din pricina unui motiv stupid:de ce aveam la sport in ghiozdan pantaloni scurti ca el nu vroia sa umblu asa ca se uita altii la mine.era absurd nici macar nu aveam de gand sa ma imbrac cu ei insa i-am incalcat regula si doar asa a inceput sa ma jigneasca.m-a durut am inceput sa izbucnesc si eu iar a doua zi mi-a cerut sa luam o pauza.simteam ca se apropie ceva stiam ca nimic nu mai putea fi ca inainte insa el spunea contrariul.incepusem sa ajung disperata nu mai stiam ce sa mai fac sa ma apropii de el sa il las as se gandeasca.le-am incercat pe amandoua niciuna nu era buna.in orice discutie aveam daca eram calma ma jignea dupa care imi spunea ca de unde aveam siguranta ca el nu ma mai iubeste.a urmat vacanta el din casa nu prea iesea era pedepsit insa motiv nu dorea sa il spuna.mama lui auzise niste zvonuri cum o o fata din fam mea e cu mai multi insa era vorba de vara mea nu de mine iar el nu crede asta.am incercat sa ii arat ca ma pot schimba ca voi fi altfel ca voi face eu totul sa fie bine sa ii arat ca il iubesc insa degeaba.in ajunul craciunului am plans m-a facut sa ma simt groaznic imi spunea ca nu cred ca as dori sa aflu adevarul ca asta mi-ar strica sarbatorile.stiam deja ce urma sa vina.in noaptea aceea m-am tot gandit sa renunt la orice urma de relatie sa urmeze o prietenie.macar atat puteam avea de la el si atat imi mai doream insa nici atat nu am meritat.dupa sarbatori nu ne-am mai vazut pana la scoala.am plecta de la o ora ca sa discutam.cu multa usurinta m-a privit in ochi si mi-a zis ca nu ma mai iubeste si ca il voi uita cu timpul,apoi iar imi spunea ca el nu crede ca il iubesc.erau cateva lucruri care nu se potriveam.nu stiam ce crede.in acea zi am aflat ca bunicul are cancer.eram la capatul puterilor.imi trimisese un mesaj sa imi spuan ca ii parea rau pentru comportamentul din acea zi.l-am sunat si plangeam la telefon.nu ma credea ca sufar ca am probleme si atunci ma trata cu dispret si imi reprosa multe.nu a avut omenie in el sa ma caute la scoala sa vada cum ma mai simt.nu i-a mai pasat.nu l-am inteles cum a trecut deodata de la iubire la indiferenta asa cum zicea chiar el.nu am mai suportat.m-am ascuns de el multe zile,il vedeam numai eu,el oricum ochi pt mine nu mai avea.am ajuns sa merg la psiholog.imi daduse incredere in mine,schimbarea a fost treptata,credeam ca nu mai puneam toata baza in ceva ce nu urma sa mai fie insa din intamplare am dat peste el intr-o zi.din vesela cum eram am aparut in fata amicilor palida tremurand.inca il iubeam si mult.iar el cu mult ingaduinta spunea un buna.am decis sa nu ma mai ascund.sa dau fata in afta cu el.o perioada nu ne-am salutat se facea ca nu ma vede sau chiar era asa.dupa cateva zile am inceput sa ne zicem buna dar rar.dupa doua luni de la despartire in care amnadoi am fost singuri el vorbea cu o fata insa sigur nu se stie ce e.cert este ca vreau sa ii vorbesc sa ii dau intalnire de ziua mea,ziua in care ne-am cuplat pe aceiasi banca vreau sa il invit.nu stiu cum o sa o fac poate gasi mi de situatii sa faca sa nu vina.cum sa il fac sa vina ce sa ii zis.vreau sa ii expluc ca nu l-am mintit nici nu l-am inselat asa cum traieste el cu ideea.ce parere aveti de tot subiectul ce ar trebui sa fac? Editat Martie 12, 2009 de Enki Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Roxana@ Elena 66 Raportează post Postat Martie 11, 2009 Buna,deci sunt cateva lucruri ce nu le-am inteles si am citit postul tau de vreo 2 ori,si sincer e lung foarte lung.... Unu la mana eu zic sa il trmiti pe baiatul ala cu care ai fost la plimbare,nu e primul si nici ultimul,daca nu are incredere in tine vei suferii mereu,si daca ai zis ca mergi la psiholog ,lui nu i-ai zis toate astea? Sincer el stie mai bine cum sa analizeze toate astea.Si ce sfaturi sa iti doneze.Admir ca ai incercat sa fii cat mai explicita dar nu am inteles totul iar daca ai ajuns sa vb cu el dupa cateva sedinte deja cam stia ce ii cu tine. Asa intrebarea mea cum era faza cu ala care te placea si a plecat din tara sau cum...partea asta nu am inteles-o Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ralu14 0 Raportează post Postat Martie 12, 2009 era pritenul meu bun care a plecat de aici deoarece se dadea la me si tata a aflat si tov meu era mereu gelos si din cauza asta zicea el si ca il inselam.faza e ca acum vreau sa imi dau intalnire cu fostul meu sa rezolvam divergentele sa ramanem amici insa nu stiu cum sa ii scriu sa vina ca noi in afara de buna nu vb Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Deceneus 2 Raportează post Postat Martie 13, 2009 .faza e ca acum vreau sa imi dau intalnire cu fostul meu sa rezolvam divergentele sa ramanem amici insa nu stiu cum sa ii scriu sa vina ca noi in afara de buna nu vb Sfatul meu este sa nu-ti mai bati capul cu el, pe bune, nu merita, doar daca tii neaparat sa suferi in continuare. Ce-a fost a fost si va ramane la fel chiar daca o sa ai o suta de discutii cu el pe tema asta. Nu stiu ce-ar mai fi de rezolvat aici. Nu esti obligata sa-i dai nici o explicatie si nu trebuie sa-i dovedesti nimic. Fiecare e liber sa creada ce vrea, si daca el vrea sa creada ca l-ai inselat e problema lui. De ce iti pasa asa de mult de ce spune el (sau ce spune lumea)? Chiar crezi ca ai nevoie de astfel de amici? Priveste inapoi si invata din cele intamplate dar nu trai in trecut, traieste in prezent si priveste inainte. Faptele noastre din prezent determina viitorul nostru. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ralu14 0 Raportează post Postat Martie 16, 2009 (editat) de ziua mea m-am intalnit cu el...a fost ok a venit cu o floare s-a purtat destul de bine si cum era normal a tinut-o pe a lui.insa ne-am luat si cu alte vorbe si ne-am intalnit destul de bine am incercat sa ignor faptul ca imi mai scotea ochii.i-am demonstrat cate putin ca nu mai sunt chiar ca inainte cert e ca vreau sa fim prieteni buni si nu stiu cum sa ma apropii treptat de el.help me Editat Martie 16, 2009 de bridget jones mircuitoare Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
bridget jones 735 Raportează post Postat Martie 16, 2009 renunta te rog la prescurtarile din mirc, incearca sa respecti regulile de punctuatie si comprima ceea ce vrei sa spui in fraze mai scurte, esti foarte greu de citit, aproape neinteligibila. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Cristinick 219 Raportează post Postat Martie 16, 2009 Ai avut o relatie plina de lacrimi, suferinte, dezamagiri...dupa cum ai spus. Baiatul asta nu are incredere in tine, te jigneste, se comporta indiferent. Aveti doua luni de la despartire, timp in care, dupa cate se vede, nu ai murit, nu te-ai evaporat. Chiar crezi ca merita sa reincepi o relatie cu el? Eu zic ca nu... dragostea stinsa nu o mai reinvie nici ingerii. Si, sincer, nu cred ca te-a iubit asa mult pe cat iti inchipui tu. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
ironic 54 Raportează post Postat Martie 16, 2009 eu cred ca adevarul este undeva la mijloc. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Deceneus 2 Raportează post Postat Martie 16, 2009 (editat) Si, sincer, nu cred ca te-a iubit asa mult pe cat iti inchipui tu. Eu cred ca n-a iubit-o deloc. Referitor la tine, Ralu...ti-ai pus intrebarea de ce vrei neaparat sa te apropii din nou de el? Tii chiar asa de mult la el? Il iubesti? Sau poate pur si simplu vrei doar sa-ti demonstrezi tie, lui si poate si altora ceva? Nu cumva e vorba de vreo incapatanare de-a ta? Ia gandeste-te! Editat Martie 16, 2009 de Deceneus Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
katyvill 0 Raportează post Postat Martie 17, 2009 Sfatul meu este sa nu-ti mai bati capul cu el, pe bune, nu merita, doar daca tii neaparat sa suferi in continuare. Ce-a fost a fost si va ramane la fel chiar daca o sa ai o suta de discutii cu el pe tema asta. Nu stiu ce-ar mai fi de rezolvat aici. Nu esti obligata sa-i dai nici o explicatie si nu trebuie sa-i dovedesti nimic. Fiecare e liber sa creada ce vrea, si daca el vrea sa creada ca l-ai inselat e problema lui. De ce iti pasa asa de mult de ce spune el (sau ce spune lumea)? Chiar crezi ca ai nevoie de astfel de amici?Priveste inapoi si invata din cele intamplate dar nu trai in trecut, traieste in prezent si priveste inainte. Faptele noastre din prezent determina viitorul nostru. nu pot decat sa dau din cap (in sens afirmativ). Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
