Laughlin 1 Raportează post Postat Ianuarie 6, 2009 (editat) revin cu cateva intrebari:1.vacantele scolare ar fi suficient de "lungi" pentru asa ceva? 2.am vreun drept legal sa limitez intalnirea copilului cu bunica,in cazul in care aceasta nu vrea sa coopereze?sotul meu,normal nu va accepta aceasta restrictie,pentru ca mama lui s-a purtat rau si cu mama(s-a rastit la ea),si el nu a luat nici o atitudine. 1. Depinde de gravitatea situatiei...adica comportamentul soacrei. 2. Da, ai, tu esti tutorele si sustinatorul lui legal, ea nu. Din cate stiu, sotul nu poate face nimic pe cale legislativa. Legea nu obliga parintii sa isi duca copiii la bunici. Pe teme legislative Laurent III rd este mai bine informat Editat Ianuarie 6, 2009 de Laughlin Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
3manuela 1 Raportează post Postat Ianuarie 6, 2009 Tu nu esti deloc obligata sa duci copilull la bunica lui. Daca tu si sotul decideti ca nu il duceti, bunica nu are ce face chiar nimic. Daca nu aveti unde sa lasati copilul si vreti voi sa-l duceti la ea... e alta poveste, dar legal nu aveti nici o obligatie. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
*fulgdenea* 54 Raportează post Postat Ianuarie 6, 2009 revin cu cateva intrebari:1.vacantele scolare ar fi suficient de "lungi" pentru asa ceva? 2.am vreun drept legal sa limitez intalnirea copilului cu bunica,in cazul in care aceasta nu vrea sa coopereze? aici e vorba despre drepturile legale ale copilului de a intretine relatii si a mentine legaturi cu membri familiei sale, pe care tu nu i le poti atinge, decat daca ar fi vorba despre probleme grave gen agresiune... "limitatea '' la care s-a facut referire cred ca presupune restrangerea timpului in care copilul e impreuna cu bunica am citit ca baietelul tau are cateva luni, nu crezi ca e cam prematur sa te gandesti la asemenea situatii? si daca v-a petrece vacante la bunica crezi ca ea nu va avea toata ziua ce sa faca cu el decat sa-i ,,spele creierul'' in legatura cu mama sa? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
tinatina 5 Raportează post Postat Ianuarie 6, 2009 nu am inteles raspunsul tau.de ce ai simtit mai mult dragostea bunicii,decat cea a parintilor?mama ta ce atitudine a avut fata de bunica ta si de jignirile primite? Poate am fost confuza in raspunsuri... nu am simtit dragostea parintilor pentru ca pe atunci ei erau ocupati cu altceva (sa munceasca,sa se certe,sa se distreze,sa-si caute"adevarata dragoste",etc)decit sa se ocupe de sufletul unui copil. bunica simteam ca ma iubeste,ma voia mereu in preajma ei,nu se plictisea sa-mi spuna povesti si sa-mi asculte toate trasnaile...simteam ca ma iubeste neconditionat,si asa a fost pana a murit. dar uneori scapa rautati la adresa mamei si asta ma durea. dar situatia ta este diferita,tu esti hotarita sa oferi copilului tau afectiunea de care are nevoie. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
lllucci 0 Raportează post Postat Ianuarie 6, 2009 aici e vorba despre drepturile legale ale copilului de a intretine relatii si a mentine legaturi cu membri familiei sale, pe care tu nu i le poti atinge, decat daca ar fi vorba despre probleme grave gen agresiune..."limitatea '' la care s-a facut referire cred ca presupune restrangerea timpului in care copilul e impreuna cu bunica am citit ca baietelul tau are cateva luni, nu crezi ca e cam prematur sa te gandesti la asemenea situatii? si daca v-a petrece vacante la bunica crezi ca ea nu va avea toata ziua ce sa faca cu el decat sa-i ,,spele creierul'' in legatura cu mama sa? repet:nu am de gand sa "rup" copilul de familia lui.dar nici nu voi permite sa i se faca rau.orice lucru care face rau unui parinte,ajunge sa ii faca rau si copilului.si nu e deloc prematur sa ma gandesc la ce se va intampla.poti construi ceva frumos si durabil fara a avea un plan facut in prealabil?iar despre "spalatul creierului" copilului,mi-ar placea sa cred ca nu ar face-,dar dupa ce in doua zile petrecute impreuna si-a pus la punct toti cunoscutii si toate rudele,in special femeile,mi-am pierdut increderea in ea si o cred in stare de asa ceva.o persoana care batjocoreste propria ei familie,nu va avea nici o retinere in a ma desfiinta pe mine,care nu sunt decat o nou-venita printre ei. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
*fulgdenea* 54 Raportează post Postat Ianuarie 7, 2009 Cu tot respectul pentru faptul ca esti atat de preocupata de copilul tau (cred ca esti o mama buna), in aceasta situatie nu e vorba deste tine! ci despre copilul tau, nu cred ca va avea relevanta ca ii vei explica peste ani ca ,,asa ai crezut tu ca e mai bine" ar trebui sa crezi ca nimic nu poate sa distruga relatia dintre tine si copilul tau si ai incredere in copilul tau, te va iubi indiferent ce ar putea sa-i zica bunica lui despre tine poti stabili niste conditii din start cu soacra ta, chiar daca e greu, puteti sa comunicati de dragul copilului, asta in cazul in care ea il iubeste. Pe mine nu soacra ta ma ingrijoreaza ci sotul tau... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
lllucci 0 Raportează post Postat Ianuarie 7, 2009 Cu tot respectul pentru faptul ca esti atat de preocupata de copilul tau (cred ca esti o mama buna), in aceasta situatie nu e vorba deste tine! ci despre copilul tau, nu cred ca va avea relevanta ca ii vei explica peste ani ca ,,asa ai crezut tu ca e mai bine"ar trebui sa crezi ca nimic nu poate sa distruga relatia dintre tine si copilul tau si ai incredere in copilul tau, te va iubi indiferent ce ar putea sa-i zica bunica lui despre tine poti stabili niste conditii din start cu soacra ta, chiar daca e greu, puteti sa comunicati de dragul copilului, asta in cazul in care ea il iubeste. Pe mine nu soacra ta ma ingrijoreaza ci sotul tau... tot nu ai inteles.nu ma voi amesteca in relatia soacrei mele cu nepotul ei.ea e bunica lui,nu a mea,si indiferent de ce ii va spune si cum se va purta cu mine,pe el il iubeste foatre mult.insa vezi tu,nu toata lumea stie sa iubeasca.multe persoane,in ciuda faptului ca uneori,au sentimente foarte frumoase fata de cei din jurul lor,nu inceteaza totusi sa le faca rau si sa ii raneasca.si asta nu din rautate,ci din nestiinta.asa au invatat ei in familiie lor.in momentul in care copilul meu va veni acasa debusolat si intristat din cauza prostiei bunicii lui,atunci se vor schimba lucrurile si atitudinea mea fata de ea si de situatie.nici macar atunci nu ii voi interzice sa isi vada nepotul.insa il va vedea in conditiile puse de mine. si nici macar atunci nu ma voi razboi cu ea in fata copilului meu.nu asta va invata el de la mine.insa nici nu voi sta cu mainile incrucisate,privind cum ii "suceste" mintile copilului.iar sotul meu nu i da dreptate mamei lui,insa e prins la mijloc si intr-un fel il inteleg.insa va veni o vreme in care va trebui sa aleaga,si asta nu pentru mine,ci pt copilul lui.sper sa ne putem intelege pana la urma,insa simt ca nu ma iubeste prea mult.stii care e chestia?am tratat-o cu respect,insa fara sa ii permit sa aiba nici cel mai mic amestec in familia noastra.desi a incercat toate modalitatile,nu i-a mers.si tare i-ar placea ei sa demonstreze tuturor(in special sotului meu) ce persoana rea sunt eu. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
bistro 17 Raportează post Postat Ianuarie 7, 2009 P Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
*fulgdenea* 54 Raportează post Postat Ianuarie 7, 2009 la comunicare si conditii am facut si eu referire... si daca nu se va putea ca nu vei avea cu cine, basta, insa pentru interesul copilului esti datoare sa incerci sa nu-l privezi de contacte cu bunica lui, fie ele mai rare... tu stii ca nu ai dreptul sa il indepartezi pe copil de familia lui, ai spus-o, stii ca izolarea de toata lumea nu e o solutie, probabil in timp se va destepta si sotul tau si vei avea sprijin in el, n-are scuza ca ,,e la mijloc", cum spui tu, asa e fiecare persoana casatorita care mai e scopul topicului? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
lllucci 0 Raportează post Postat Ianuarie 7, 2009 la comunicare si conditii am facut si eu referire...si daca nu se va putea ca nu vei avea cu cine, basta, insa pentru interesul copilului esti datoare sa incerci sa nu-l privezi de contacte cu bunica lui, fie ele mai rare... tu stii ca nu ai dreptul sa il indepartezi pe copil de familia lui, ai spus-o, stii ca izolarea de toata lumea nu e o solutie, probabil in timp se va destepta si sotul tau si vei avea sprijin in el, n-are scuza ca ,,e la mijloc", cum spui tu, asa e fiecare persoana casatorita care mai e scopul topicului? citez din ce am scris mai sus:"nici prin cap nu imi trece sa "rup" copilul de familia lui.ceea ce inseamna:mami,tati si respectiv familiile lor,indiferent de problemele noastre.nu vreau decat sa previn anumite situatii neplacute,in care noi,cei maturi,putem gresi foarte usor.de aceea incerc sa inteleg ce simte un copil in situatia in care mama si bunica sa nu se inteleg.cu siguranta nu sunt nici prima nici ultima care trece prin asa ceva.trebuie sa fie persoane printre noi,care ajunse la maturitate,sa isi aminteasc totusi cum mamele si bunicile lor nu se intelegeau.ce simteau ei atuni,la varsta aia?asta vreau sa stiu. " Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
