Sari la conținut
Forum Roportal
lonelyshadow

Singura, din nou

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Nu conteaza cat de grea este viata, deocamdata este singurul lucru pe care il avem, asa ca ar fi o prostie sa renuntam la ea, nu crezi?

Curaj, sunt alaturi de tine!

 

gargbird

 

zice bine pasaroiul asta. viata nu e eterna. rezista putin si apoi te vei odihni linistita. cat rezisti insa, incearca sa faci totul cat mai placut.

nu-ti lipseste nimic!

 

Singura la 30 de ani? Singura de sarbatori?

Crezi ca esti singura persoana din lumea asta mare care la 30 de ani nu este implicata intr-o relatie si care e singura de sarbatori? Sunt mii,poate. Sarbatorile le traiesti cu "eu"-l tau, nu prin prisma cuiva.

Nu e sfarsitul lumii. Viata ta nu se rezuma la "a fi sau "a nu fi" cu cineva. Viata ta e mult mai complexa.

 

da, chiar asa ma gandesc si eu deseori. si eu sunt singura de sarbatori, dar ma incalzeste gandul ca sunt multi ca mine. nu e ceva neobisnuit. e de fapt ce am ales. am nevoie de liniste...

toti cei singuri suntem impreuna!

 

Nu stiu daca reusesc sa invat din greseli.

inveti fara sa vrei, atata timp cat esti constienta de ele.

ca devenim mai cinici sau mai reci, e rezultatul ranilor provocate de altii, carora noi le-am permis sa ne raneasca. ce-ar fi sa luam ranile ca pe ceva ce ne face sa pretuim mai mult pe aceia care ni le vindeca, poate chiar pe noi insine.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am impresia ca uneori ma pedepsesc singura si suferinta asta o simt pentru ca aleg sa nu vad partea plina a paharului. Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie. In acesti doi ani de cand m-am despartit de el am avut o singura relatie, esuata lamentabil dupa 6 luni in care el nici macar nu a reusit sa cunoasca 10% din mine. Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi. Si sufar si mai mult cand imi dau seama ca este posibil ca fara a-mi construi un sistem de aparare din cinism o sa sufar in continuare sau voi ramane singura de acum incolo.

Desi am aproape 30 de ani sunt inca uimita de rautatea multora dintre noi.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Nu sunt cel mai in masura sa dau sfaturi, pot doar sa-ti spun atat: incearca intai sa nu mai ai nevoie de cineva care sa te scoata din situatia in care esti, oamenii, din pacate, fug de ceea ce nu inteleg si fug de probleme. Pune-ti un zambet pe fata, ai rabdare, nu mai trai in trecut, fa totul pentru a te simti bine, singura. In momentul in care te vei simti bine singura, va veni cineva care va vrea sa se simta bine alaturi de tine.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Am impresia ca uneori ma pedepsesc singura si suferinta asta o simt pentru ca aleg sa nu vad partea plina a paharului. Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie. In acesti doi ani de cand m-am despartit de el am avut o singura relatie, esuata lamentabil dupa 6 luni in care el nici macar nu a reusit sa cunoasca 10% din mine. Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi. Si sufar si mai mult cand imi dau seama ca este posibil ca fara a-mi construi un sistem de aparare din cinism o sa sufar in continuare sau voi ramane singura de acum incolo.

Desi am aproape 30 de ani sunt inca uimita de rautatea multora dintre noi.

te inteleg, ma regasesc in tine... poate suntem prea idealiste si realitatea nu face fatza.

sincer nu cred ca te poate scoate cineva din asta, nu pt toata viata. oamenii vin si pleaca. nu tre sa depinzi de ei. invata de la ei cat iti sunt alaturi. nu tre sa ne fie teama sa suferim, sa plangem. de cand n-ai mai tras o portie buna de plans? asta te usureaza mult si imediat iti limpezeste imaginea despre viata.

de ce sa suferi din cauza a ceva ce nu poti schimba? ma refer la faptul ca realitatea din afara ta, nu coincide cu cea dinauntrul tau. bucura-te cand poti si plangi cand e nevoie, asa facem toti. doar asa ne tinem departe de superficialitate.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Buna,

simt nevoia sa spun cuiva prin ce trec si m-am hotarat sa o fac aici. Va citesc de mai mult timp insa mi s-a parut greu sa expun prin ce trec.

De aproape doi ani trec printr-o perioada foarte grea din punct de vedere sentimental si mi se pare ca nu se mai termina. Mi-am dorit foarte mult sa nu fiu singura de sarbatori...si mi se par groaznice zilele astea. Anul trecut nu am stat o clipa de sarbatori si anul acesta am zacut in casa...sentimentul este acelasi....de nemultumire, durere, suferinta, ma simt umila, mica, nesemnificativa.

Am avut acum vreo 10 ani doua tentative de sinucidere datorate unor probleme foarte grave in familie. Am pornit atunci o relatie care m-a ajutat foarte mult insa nu a fost sa fie, s-a terminat acum doi ani. De atunci ma bantuie foarte des gandurile sinuciderii. Imi este frica sa recunosc fata de mine ca asa va fi pentru totdeauna si voi fi singura toata viata.

Am incercat sa gandesc pozitiv si sa ma ajut singura parand vesela si neafectata de nimic dar ajung la capatul puterilor cand vad ca nu se intampla nimic pozitiv.

Din pacate sunt foate timida, retrasa si sensibila iar multi oameni privesc felul meu de a fi drept unul dificil si nici nu isi dau seama cat de usor ma ranesc.

In acest moment doar simt ca nici eu nu ma mai suport.

asa mai intai tre sa rezolvi cumva situatia asta cu gandurile sinuciderii...am trecut si io prin asta...cam de cam atatea ori cat tine...nu te oprii la ele..fa ceva constructiv pentru tine...fa ceea ce iti place...incearca sa gasesti o iesire..eu una iti recomndata acum un psiholog...si unu foarte bun pentru a te scoate din starile astea....

acum nu esti unica persoana cu probleme de genul insa acum ai mintea un pic intunecat si de gandul sinuciderii...asta iti umbreste...viata..incearca sa eviti sa ma gandesti asa...stai linistita ca nu vei fii singura toata viata...cauta pe altcineva...experimenteaza lucruri noi...

 

 

Nu sunt o disperata care vrea sa lege cu orice pret un tip langa ea. Nu am un comportament de dependenta fata de sexul opus. Cu toate astea nu cred ca pot fi fericita singura, cred ca ma pot regasi doar cu cineva alaturi. Poate este doar un vis.

Ies cu prietenele, ne simtim bine impreuna, dar ele au viata lor si nu o pot programa in functie de mine. Ceea ce am incercat sa spun la deschiderea topicului este ca indiferent de ce se intampla in jurul meu ma afecteaza foarte tare faptul ca sunt singura si starea asta s-a accentuat acum din cauza sarbatorilor. Pe langa asta, starea de tristete pe care o am dureaza de ceva vreme si mi se pare din ce in ce mai greu de iesit la suprafata.

 

depresie...suta la suta...singura va fii foarte greu de iesit din asta..ai nevoie de mult ajutor si sustinerea celor din jur/// :blink:

Locuiesc cu ai mei....insa nu ma ajuta mai deloc in starea asta. Sunt foarte nemultumiti de faptul ca nu am reusit sa pastrez relatia pe care am avut-o si ma condamna ca am ajuns la 30 de ani sa stau cu ei...Mi-as fi dorit sa fie mai intelegatori cu mine si sa ma sustina psihic si sa ma invete ca sunt alaturi de mine.

hmmm nu te moti muta de langa ei? adica chirie si chestii de genul...pentru ca nu e cel mai potrivit mediu acum de a sta acolo daca ei amplifica situatia ta..

 

de fapt ce sa-ti spunem noi? tu vrei sa-ti gasesti un barbat care sa-ti fie aproape.dar daca dupa catva timp se va duce si aceasta relatie?

 

taci sa iesi afara....

Am impresia ca uneori ma pedepsesc singura si suferinta asta o simt pentru ca aleg sa nu vad partea plina a paharului. Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie. In acesti doi ani de cand m-am despartit de el am avut o singura relatie, esuata lamentabil dupa 6 luni in care el nici macar nu a reusit sa cunoasca 10% din mine. Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi. Si sufar si mai mult cand imi dau seama ca este posibil ca fara a-mi construi un sistem de aparare din cinism o sa sufar in continuare sau voi ramane singura de acum incolo.

Desi am aproape 30 de ani sunt inca uimita de rautatea multora dintre noi.

rautatea asta va exista mereu...din pacate asa sunt oamenii rai..incearca sa nu mai lasi aceste sentimente sa te cuprinda... incearca sa luptii cauta ceva care sa te atraga si sa iti tina capul ocupat sa nu mai fii nevoita sa te gandesti negativ...si ia viata asa cum e cu bne si rele...nu traii in trecut...daca trecutul s-a dus traieste in prezent si in viitor...lasa trecutul in pace trebuie sa iti continuii viata..ai pentru ce traii priveste afar pe geam...cauta numai partea frumoasa a lucrurilor...evita sa te uiti la stiri negative,la filme cu violenta..cauta sa te uiti la cpmedii..la lucruri placute ce starnesc rasul...ai nevoie sa razii sa te bine dispuii :wacko:

Editat de erena

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie.

faci exact aceiasi greseala pe care am facut-o si eu.... visam la o tipa care ma va salva... si ma va transforma in omul ala care ar trebui sa fiu... Apoi am intalnit pe cineva... care mi-a aratat ca de fapt calatoria asta trebuia sa o fac singur... ca omul ala care devin... e omul care trebuie sa fiu....

 

Trebuie sa inveti sa devii mai fericita singura... si mai implinita singura... si.... desi e posibil sa ma insel... e probabil sa fii introvertita (eu unul sunt)... asta inseamna ca trebuie sa devii un element care sa merite sa fie integrat de extrovetiti.... cauta sa devii foarte buna intr-un anumit domeniu.... si lucrurile se vor schimba... dincolo de ce-ti poti imagina....:wacko:

 

Nu e niciodata prea tarziu sa te trezesti..... :blink:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi.

dar daca acum nu inveti ca trebuie sa te ridici...si sa zici...gata...trecutul e trecut...sa nu astept sa vina iubirea pe platou...sa o caut...sa vb cu lumea...sa caut sa nu ma mai gandesc ca ce va fii daca fac asta sau astalalta.....

DA trebuie sa inveti sa te auto protejezi dar....trebuie sa fie cu o limita...te implici intr-o relatie insa totu are o limita...adica pana la ce punct ma pot implica? cam asa ar trebuii sa gandesti..pentru ca daca stai si suferi dupa ceva ce oricum nu se mai intoarce rau iti faci tie...nu poti plange dupa trecut incearca sa te gandesti la viitor....persoana potrivita poate fi chiar langa tine si nu irti dai seama...nu cauta dragostea la prima vedere...ea prea rar exista insa daca e cineva care are ceva in comun cu tine ceva ce va poate tine impreuna nu refuza sansa de a fii fericita...

da exista sanse sa suferi din nou...dar stii ce fiecare inseamna o noua experienta din care inveti ceva...nu lasa trecutul sa te cuprinda...nu te lasa cop[lesita de ganduri suicidale...pentru ca odata ajunsa la pragul acesta din nou...caderea va fi mai urata decat prima oara...trebuie sa te lupti...cumva...cauta ajutor..cere insa nu sta si te gandii la trecut...ai toata viata innainte

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Am impresia ca uneori ma pedepsesc singura si suferinta asta o simt pentru ca aleg sa nu vad partea plina a paharului. Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie. In acesti doi ani de cand m-am despartit de el am avut o singura relatie, esuata lamentabil dupa 6 luni in care el nici macar nu a reusit sa cunoasca 10% din mine. Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi. Si sufar si mai mult cand imi dau seama ca este posibil ca fara a-mi construi un sistem de aparare din cinism o sa sufar in continuare sau voi ramane singura de acum incolo.

Desi am aproape 30 de ani sunt inca uimita de rautatea multora dintre noi.

Fi sigura ca asta faci. Teama de implicare, de suferinta, teama unui nou inceput ne face sa ne pedepsim, sa ne dezvoltam modalitati de aparare. Cavalerul tau in cal alb nu exista, singurul tau cavaler esti tu.

Ce conteaza ce a fost ? Nu a fost neaparat vina ta. Nu inseamna ca relatiile viitoare vor sfarsi la fel sau ca nu vei mai gasi pe cineva la fel de bun. Nu face comparatii intre ce ai avut si ce vei avea. Si in mod expres, nu te grabi. Ai o viata intreaga la dispozitie, nu te multumi cu orice-ti pica in mana din disperare si cu siguranta, daca-l gasesti pe cel bun, nu te pripi cu el.

Iar cinismul nu este o calitate prea grozava, sa stii. El vine ca si concluzia unei dureri extreme. Este un sistem de aparare superficial, nu-ti altereaza emotiile, ci doar gandurile.

Pe interior te calesti doar luand ceea ce este mai bun din ceea ce ti se da.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Pe de alta parte visez la cel care ma va scoate din situatia asta si automat ma intorc in trecut si iarasi imi fac rau ca nu renunt la o iluzie. In acesti doi ani de cand m-am despartit de el am avut o singura relatie, esuata lamentabil dupa 6 luni in care el nici macar nu a reusit sa cunoasca 10% din mine. Acum imi este foarte frica de suferinta unei noi relatii esuate, imi este frica de posibilitatea de a ma mai expune si de a suferi. Si sufar si mai mult cand imi dau seama ca este posibil ca fara a-mi construi un sistem de aparare din cinism o sa sufar in continuare sau voi ramane singura de acum incolo.

Desi am aproape 30 de ani sunt inca uimita de rautatea multora dintre noi.

Trebuie sa-ti domini frica de esec, care te face sa nu comunici si sa nu intrii usor in relatii.

Accepta relatile cu gandul ca nu o sa fie nimic serios, ca sunt doar tatonari si intreruperea lor nu sunt un esec.

Daca iese ceva bine, daca nu asta este.

Numai daca nu esti crispata, daca esti detasata poti sa fi cea adevarata.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
cauta sa devii foarte buna intr-un anumit domeniu.... si lucrurile se vor schimba... dincolo de ce-ti poti imagina....:wacko:

daca domeniul in care ar putea ea deveni foarte buna e chiar... o relatie?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×