zazuka a scris:nu am avut timp sa bag tot cand o sa am o sa poste. dar astept si alte postrui referitoare la aceste lucruri;)
pentru ca ,,m-am bagat ca musca in lapte'' ma simt datoare sa postez si eu informatii
si le-am gasit in Jurnalul National, articol de Carmen Anghel
http://www.jurnalul.ro/index.php?section=r...rticle_id=31262
extras:
,,NUMELE. La jumatatea secolului al XVII-lea calatorul oriental Evlya Celebi nota in memorialul sau ca numele resedintei de scaun al Tarii Romanesti se trage de la acel fiu al lui Gebel-ul Himme din tribul Beni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici Bukris - Bucuresti. In secolele care au urmat, calatorii straini sau locuitorii orasului au imbogatit cu sarguinta, dar si cu o surprinzatoare varietate de solutii aceste probleme. La 1781 I.Fr. Sulzer - calator elvetian pe meleagurile noastre - considera ca numele Bucuresti vine de la ""bucuria, bucuros, a bucura, deci «Bucuresti»"", iar trei decenii mai tarziu, intr-o carte tiparita la Viena, se consemna faptul ca denumirea orasului de pe Dambovita se trage de la padurile de fag ce se numesc ""Bukovie"". Prima mentiune scrisa despre un intemeietor al Capitalei de azi, Bucur, este intalnita in insemnarile consulului Angliei la Bucuresti, Wilkinson, publicate in 1820 la Londra. In scurt timp, aceasta ipoteza isi gaseste o larga circulatie, concomitent cu legendele pseudoistorice care considerau ca intemeietor al orasului pe Radu Negru sau pe Mircea cel Batran. In ceea ce priveste lacasul de cult atribuit legendarului pastor, Biserica ""Bucur"", el va fi mentionat cu acest rol pentru prima data in Manualul de geografie al profesorului Iosif Genilie de la Colegiul ""Sf. Sava"", care a vazut lumina tiparului in anul 1835. ORIGINE TRACA. Analiza atenta a toponimelor, atat din tara noastra, cat si din tarile vecine, a dovedit ca majoritatea localitatilor, raurilor, vailor etc. isi datoreaza denumirea unei persoane sau unor cuvinte care caracterizeaza terenul si regiunea. Adeseori insa asezarea isi ia numele de la stapanul satului, cneazul sau intemeietorul sau, care deseori se confunda cu cel dintai. Tinand seama de faptul ca in Campia Romana numeroase asezari si-au luat numele de la persoane existente pe aceste meleaguri, este posibil ca de la Bucur, cuvant de origine traca, sa fi derivat si numele orasului. Astfel de exemple sunt frecvente in zona Argesului si Dambovitei. Numele satului Maicanesti, atestat documentar inca din secolul al XVI-lea, el fiind mult mai vechi, deriva de la un Maican, Giulesti de la un Giulea, Lupesti de la un Lupu, Carstinesti de la un Carstea, Grozavesti de la un Grozav s.a. Mai multe asezari din Teleorman, Valcea, Putna se numeau in trecut Bucuresti. Un Bucur pe care traditia si legenda l-a inzestrat cu ocupatii si stari sociale diferite - pastor, pescar, fiu de voievod, mare feudal etc. - trebuie sa stea la originea numelui acestei asezari de pe Dambovita. Dar el nu are nici o legatura cu bisericuta aflata pe colina de la Radu Voda, modesta constructie de la jumatatea secolului al XVIII-lea, si nici cu terenul de acolo, unde sapaturile arheologice n-au putut preciza indicii de locuire stabilita decat din a doua jumatate a secolului al XVI-lea.