.Goddess. 6 Raportează post Postat Noiembrie 2, 2008 Aristotel considera ca fericirea poate fi atinsa in cadrul societatii, iar Rousseau in afara societatii. De asemenea, Aristotel este de parere ca omul se naste rau, inzestrat cu inteligenta si vointa ferma, si poate deveni moral numai in cadrul societatii, pe cand Rousseau spune ca omul se naste bun si devine imbecil in cadrul societatii. Pareri personale ? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arcangelo 1797 Raportează post Postat Noiembrie 2, 2008 In cazul meu,mai are cineva vreo indoiala cu cine votez?! Rousseau -evident. P.S. cred ca ai putea sa-l faci un chestionar,ca merge facut. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Alexeevna 3 Raportează post Postat Noiembrie 2, 2008 (editat) Eşti Editat Noiembrie 2, 2008 de Alexeevna Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
.Goddess. 6 Raportează post Postat Noiembrie 2, 2008 P.S. cred ca ai putea sa-l faci un chestionar,ca merge facut. Ai dreptate. Ma gandeam sa-l fac de prima oara, dar dadusem deja click la Postare Tema si am lasat asa.. Eşti Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Cristinick 219 Raportează post Postat Noiembrie 2, 2008 Votat: pentru prima A, pentru a doua R Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Moftangiu 396 Raportează post Postat Noiembrie 3, 2008 (editat) 1. Omul nu poate traii in afara societatii, doar pustnicii si calugarii budisti izolati, sunt exceptia care intareste regula. 2. Omul nu se naste nici bun nici rau, el devine bun sau rau functie de educatia primita si de influenta mediului. Omul se naste cu potential temperamental, intelectual si cu orgoliu, care sunt valorificate sau nu. Editat Noiembrie 3, 2008 de gheorghe35 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Utopia 6 Raportează post Postat Noiembrie 3, 2008 Sunt de acord cu tine. Pe langa asta, omul care traieste in societate nu are de unde sti daca poate dobandi fericirea in afara ei si viceversa. Si da, omul nu se naste nici bun nici rau, pustietatea ii poate doar lasa nedescoperite instinctele primare negative (ura, orgoliul). In societate, moralitatea le poate anihila. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Moonchild' 1 Raportează post Postat Noiembrie 6, 2008 La prima am ales Aristotel si este chiar adevarat ... nu poti atinge fericirea in afara societatii .. La a doua am ales Rousseau ... foarte adevarat .. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Two 1995 Raportează post Postat Noiembrie 6, 2008 Aristotel considera ca fericirea poate fi atinsa in cadrul societatii, iar Rousseau in afara societatii. De asemenea, Aristotel este de parere ca omul se naste rau, inzestrat cu inteligenta si vointa ferma, si poate deveni moral numai in cadrul societatii, pe cand Rousseau spune ca omul se naste bun si devine imbecil in cadrul societatii. Pareri personale ? Ambii au dreptate si asta fiindca au trait in vremuri diferite si e normal sa aiba viziuni diferite. Numai ca imbecil nu este sinonim cu moral. daca ati fi citit ca lumea ati fi observat ca sunt citate diferite chiar daca unele cuvinte seamana. Iar mai apoi ati scos si din context La Aristotel ideea de rau si vointa ferma face referire la instinctele animalice ale fiecarui om. Nevoia de a se hrani,de a bea, sunt instincte animalice.Si numai traiul cotidian in societate ne modeleaza ca persoane morale, si ne impiedica sa ne manifestam animalic.De aceia este si normal ca fericirea sa intervina in cadrul societatii. Iar Rousseau are o alta viziune conforma cu vremurile lui. Omul se naste nestiutor, deci implicit bun, apoi societatea il inrobeste si il viciaza. Eşti Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
K0ntr0VerSy 630 Raportează post Postat Noiembrie 6, 2008 Si de ce e exclus sa fie cate putin din fiecare? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri