jackpot 0 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 O intrebare la care chiar ca nu am gasit un raspuns clar. -Cum se face ca desi suntem cam 6,5 miliarde de oameni pe planeta aceasta,totusi de multe ori ne simtim singuri?Cum vine asta?Ce lipseste din peisaj? Stiti despre ce vorbesc.Despre aceea ca multi dintre noi indiferent cat de sociabili am fi si oricat de multi prieteni am avea,inca mai incercam uneori in suflet sentimentul de singuratate.Cum asa? Ceva nu se potriveste aici. Voi care sunteti poate mai incercati in viata si mai intelepti va rog sa-mi definiti si mie aceasta problema. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Roxana@ Elena 66 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 O intrebare la care chiar ca nu am gasit un raspuns clar.-Cum se face ca desi suntem cam 6,5 miliarde de oameni pe planeta aceasta,totusi de multe ori ne simtim singuri?Cum vine asta?Ce lipseste din peisaj? Stiti despre ce vorbesc.Despre aceea ca multi dintre noi indiferent cat de sociabili am fi si oricat de multi prieteni am avea,inca mai incercam uneori in suflet sentimentul de singuratate.Cum asa? Ceva nu se potriveste aici. Voi care sunteti poate mai incercati in viata si mai intelepti va rog sa-mi definiti si mie aceasta problema. dragostea...asta lipseste din peisaj,mai bine zis dragostea de sine....daca te iubesti te acceptii vei fii in centrul universului si niciodata nu te vei simtii singur,insa daca nu te iubesti nu iti acceptii calitatiile sau defectele te autocritici in mod sigur mereu te vei simtii singur,trebuie sa te educi in sensul ca esti cel mai important si nimic si nimeni nu are cum sa te faca sa te simti prost sau singur.... :crazy: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
deceivedC 0 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 lipsesc banii Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ea. 8993 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 lipsesc banii munceste Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
deceivedC 0 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 Nu vreau Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ea. 8993 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 Nu vreau ranchiunosule ne simtim singuri pentru ca suntem fiinte individuale Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arcadia@ 4 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 Sistemul e de vina. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Two 1995 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 dragostea...asta lipseste din peisaj,mai bine zis dragostea de sine....daca te iubesti te acceptii vei fii in centrul universului si niciodata nu te vei simtii singur,insa daca nu te iubesti nu iti acceptii calitatiile sau defectele te autocritici in mod sigur mereu te vei simtii singur,trebuie sa te educi in sensul ca esti cel mai important si nimic si nimeni nu are cum sa te faca sa te simti prost sau singur.... ;) Adica sa fim egoisti ! Bravos, asta da raspuns intelept. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Andruta* 35 Raportează post Postat Octombrie 22, 2008 (editat) O intrebare la care chiar ca nu am gasit un raspuns clar.-Cum se face ca desi suntem cam 6,5 miliarde de oameni pe planeta aceasta,totusi de multe ori ne simtim singuri?Cum vine asta?Ce lipseste din peisaj? Stiti despre ce vorbesc.Despre aceea ca multi dintre noi indiferent cat de sociabili am fi si oricat de multi prieteni am avea,inca mai incercam uneori in suflet sentimentul de singuratate.Cum asa? Ceva nu se potriveste aici. Voi care sunteti poate mai incercati in viata si mai intelepti va rog sa-mi definiti si mie aceasta problema. Ne simtim singuri pentru ca nu daruim; pentru ca in loc sa ne deschidem sufletele,ne inchidem intr-o carapace,pretextand ca vom fi raniti; pentru ca refuzam sa iubim, de teama suferintei; pentru ca atunci cand credem ca iubim, de fapt avem prea multe asteptari ... Ne simtim singuri pentru ca nu ne avem in primul rand pe noi insine. Nu ne stapanim sufletele.Nu ne cunoastem. Editat Octombrie 22, 2008 de lupoaica* Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
jackpot 0 Raportează post Postat Octombrie 23, 2008 (editat) Pana aici inteleg un lucru.A te iubi pe tine este cel mai egoist lucru si asta nu ma impaca.Eu sa ma iubesc pe mine mai mult decat orice?Aceasta nu-mi indeparteaza singuratatea din suflet.Ajung seara in dormitor si cand dau jos acea masca voi fi din nou gol,singur. Mai degraba inseamna ca ar trebui sa incercam sa ne daruim mai mult? Hmmmm!?! Poate daca ceilalti ne-ar purta mai mult in inimile lor....??? Poate ne-ar cauta mai des la telefon sau ne-ar vizita acasa nu ca sa ne spuna "-Fata,ai vazut,fata ce bluza misto avea aia azi la mall?",ci mai degraba sa ne spuna mai des - Stii ca te iubesc!Zilele noastre ale tuturor sunt grele,dar tot as vrea la sfarsitul lor sa ne vedem.Imi este dor de tine de fiecare data cand trec mai mult de 3 zile fara sa ne vedem.Ma bucur ca imi esti prieten(a)." Cred ca daca ne-am simti iubiti am rezolva problema. Dar cine sa ne iubeasca? Imi pare imposibil asa ceva la oameni.Noi ne-am imbracat cu un scut de nepenetrat.Si imi pare ca si atunci cand doi prieteni se intalnesc parca vorbesc cuvintele altora.-Ce faci?-Bine,tu?-Bine!Ai tai?-Bine!Dar ai tai?-Bine;multumesc. Cah! Editat Octombrie 23, 2008 de jackpot Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
