Sari la conținut
Forum Roportal
Cleric Preston

Relatia dintre parinti si copii

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

crezi ca poti sa gandesti din perspectiva unui parinte, atata timp cat nu stii cum e, pe pielea ta?

 

Da. Se numeste empatizare. Si nu implica neaparat aprobare. Deci, poti empatiza cu nebunul fara sa fi de acord cu el, asa cum un psiholog criminalist iti face portretul psihologic al unui criminal in serie fara insa a fi el insusi un criminal in serie ori de acord cu faptele unui criminal in serie. Tocmai asta fac, sunt empatic cu parintii psihopati,

Editat de Cleric Preston

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Imi amintesc vorbele ei:

"Nu vrei sa vii acasa? :roll: Nu vrei sa vii sa ma vezi? Cind n-am sa mai fiu,ai sa vii... dar ai sa gasesti casa pustie;te vei aseza pe prag ...vei plinge, si-ti vei spune:"buna...rea...asa cum era...dar ce buna era o mama!"

urata treaba, sa auzi asa ceva de la un parinte. asta e santaj emotional. in loc sa-si doreasca sa te fereasca de suferinta, te face s-o anticipezi si in felul asta s-o traiesti de mii de ori, culminand cu ... inevitabilul.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
urata treaba, sa auzi asa ceva de la un parinte. asta e santaj emotional. in loc sa-si doreasca sa te fereasca de suferinta, te face s-o anticipezi si in felul asta s-o traiesti de mii de ori, culminand cu ... inevitabilul.

 

E un dialog intre copilul din mama si copilul din fiica ei. Asa vorbea copilul nebun si neiubit din mama ei, dornic de o imbratisare pe vecie cu ceea ce considera a fi posesia lui de drept, copilul (fiica) tranfosmat in jucarie. E unul din exemplele prin care la noi parintele cultiva dependenta copil parinte la infinit. De aceea sufera romanii atat de intens de dorul de tara si greu pleaca de acasa. Cauza? Parintele nu e adult decat biologic, intern a ramas copil cu frica permanenta a abandonului. Ce-si zice, ehei, daca eu nu am fost iubit si fericit, nici tu sa nu fi. Ci sa fi legat de mine si de nefericirea mea pe veci. Unii copii neiubiti devin copii demonici, chiar daca in exterior au un aspect de adult.

 

D-zeu,spune:"respecta-ti parintii ...ca lungi sa-ti fie zilele tale pe pamint!" si ma gindesc totusi, ca "Judecator,e doar...Unul!" :roll:

 

Din cate stiu eu spune "Cinsteste-ti parintii" nu spune iubeste-ti parintii sau respecta-i gratuit, adica inchizand ochii la magariile lor sau ascultandu-i cu ochii inchisi. Prin a cinsti inteleg sa nu-i condamni definitiv, ci sa le multumesti pentru lucrurile bune pe care le-au facut pentru tine si sa iti arati dezamagirea pentru cele rele.

 

Maleahi 4

5. Iată, vă voi trimite pe proorocul Ilie,

Editat de Cleric Preston

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

1.Ma enerveaza cand ciporatiti ceea ce s-a scris pe alt subiect si nu mai regasim nimic. Faceti cateodata niste chestii bizare. Eu am zic un topic nou, nu un inceput cu decupaj dintr-o discutie.

2. On topic. Relatia mea cu parintii nu este nici buna , nici rea, deseori lipseste.

Pornind de la acest lucru, profit de ziua de 8 martie pentru a elogia in cadru organizat, deoarece imi este cam greu sa exprim un adevar oricum evident.

 

 

Prin a cinsti inteleg sa nu-i condamni definitiv, ci sa le multumesti pentru lucrurile bune pe care le-au facut pentru tine si sa iti arati dezamagirea pentru cele rele.

 

Asta o poti face muuult prea tarziu, cand deja esti adult si financiar independent. In momentul in care parerea ta conteaza for real. Cand recunosti ca au mai si gresit si nu ii mai vezi in dimensiunea de supraoameni. Te simti cam abandonat in acel moment si atunci chiar ai crescut.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
imi este cam greu sa exprim un adevar oricum evident.

da' exprima-l! asta-i greseala. ii iubesti? evident. atunci zi-le-o pe sleau. e un moment misto de tot. toata lumea stie ca e iubita, dar e fain s-o si auzi. tu o sa te topesti de emotie si ei o sa jubileze de placere.

 

 

Asta o poti face muuult prea tarziu, cand deja esti adult si financiar independent. In momentul in care parerea ta conteaza for real. Cand recunosti ca au mai si gresit si nu ii mai vezi in dimensiunea de supraoameni. Te simti cam abandonat in acel moment si atunci chiar ai crescut.

cam abandonat? de ce?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
da' exprima-l! asta-i greseala. ii iubesti? evident. atunci zi-le-o pe sleau. e un moment misto de tot. toata lumea stie ca e iubita, dar e fain s-o si auzi. tu o sa te topesti de emotie si ei o sa jubileze de placere.

 

cam abandonat? de ce?

 

Nu imi place sa ma topesc de emotie. Nici de la partener nu am nevoie sa aud toata ziua "te iubesc". In relatiile unde iubesc nu imi place sa o tot zic.

 

Abandonat. Poate nu era cuvantul cel mai bun. Suntem crescuti ca ei pot tot, au tot timpul dreptate si sunt un fel de supraoameni.

Creeaza dependenta si trecem mai usor sau mai greu de momentul cand parintii devin doar umani si ne dam seama ca si gresesc. Cam de asta am zis ca te simti abandonat.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
urata treaba, sa auzi asa ceva de la un parinte. asta e santaj emotional. in loc sa-si doreasca sa te fereasca de suferinta, te face s-o anticipezi si in felul asta s-o traiesti de mii de ori, culminand cu ... inevitabilul.

Ar fi interesant de stiut de unde au plonjat unele replici care-mi apartin,pe topicul asta. ;)

Stiti ca e nu doar prostesc,josnic dar si ilegal ceea ce faceti? ;)

Nu va obositi sa ma mai amenintati stimate moderatoare...oricum,nu voi mai posta pe "Roportal" ca mi-e sila de ceea ce se intimpla pe aici.

Night...ai nenorocit forumul asta! :lol:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

daca privim retrospectiv relatia parinti -copii, putem spune ca ea a evouat pozitiv, chiar daca cresterea este una lenta ; principiile patolgiei copiluiui au fost postulate in ultimii 50 de ani, timp insuficient pentru ca generatiile de parinti care le'au precedat sa le accepte si sa le puna in aplicare .

Asta ca sa nu mai vorbesc despre tarile fostului bloc comunist, unde accesul la astfel de informatii a fost nul .

 

Am observat tendinta tot mai acuta de a'i acuza pe parinti , lucru care pana in secolul 19 ,ar fi fost de neacceptat conform cu moravurile timpului .

 

De ce o facem acum ? pentru ca suntem mai destepti ?

 

Nu cred , e doar o frustrare !

Editat de Ravl

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×