Narcomanul-un caz pierdut?

[georgiana_new 0]

buna,

dupa cum suna si titlul...vreau sa vorbesc cu persoanele in cunostinta de cauza,sau cu oricine.....despre droguri si despre "drogati".

cum vedeti voi aceasta alegere a lor?ii dispretuiti?ce simtiti cand auziti ca cineva se drogheaza?aveti cunostinte,prieteni,rude care au avut sau au in continuare parte de asa ceva in viata lor???

cum ii vedeti?va e mila sau va provoaca dispret???

nu sunt curioasa degeaba....daca sunteti interesati va pot relata povestea vietii mele,poate asa reusesc sa deschid ochii altor persoane!!!

sper sa nu fiti retincenti in legatura cu acest topic....este un fenomen foarte,foarte,foarte intalnit in tara noastra in ultimii ani.

astept reactiile voastre,

va pup

[virgin tudor 1]

o vad ca pe o alegere total gresita. ii consider slabi, lasi, lipsiti de personalitate.

ii dispretuiesc rau de tot. i-as invita la plimbare prin spitalele patriei sa vada ce frumoasa si plina de adrenalina poate fi viata.

stiu ca e un fenomen raspandit, asta ma face sa-i dispretuiesc mai mult.

ia zi povestea ta

[santal 0]

Fals.

Pot fi oameni slabi, usor influentabili.

Si mai pot fi si bolnavi. Multe dintre tulburarile psihice face ca atatea si atatea persoane sa-si usureze suferintele prin droguri, bautura, chiar sinucidere.

Ei trebuie priviti ca niste persoane care au nevoie de ajutor.

[Un Om 3]

Cred ca daca nu ai nici un viciu te nevrozezi mai rau.Uneori un viciu te poate ajuta sa scapi de tensiune , dar facand abuz de el te nenoroceste. Eu ma imbat cam de 2-3 ori pe luna ca sa ma mai slabeasca lanturile.

[Floricik_'84 1]

o vad ca pe o alegere total gresita. ii consider slabi, lasi, lipsiti de personalitate.

ii dispretuiesc rau de tot. i-as invita la plimbare prin spitalele patriei sa vada ce frumoasa si plina de adrenalina poate fi viata.

stiu ca e un fenomen raspandit, asta ma face sa-i dispretuiesc mai mult.

ia zi povestea ta

ce mentalitate ingusta......asa cum unii decompenseaza cu anumite fobii, nevroze, psihoze, asa altii decompenseaza in consum de narcotice....s-ar putea ca unii dintre ei sa fie chiar mai puternici decat altii mai "sanatosi".

 

neacceptarea si dispretul celorlalti nu ajuta chiar cu nimic pe nimeni.

 

cum vedeti voi aceasta alegere a lor?ii dispretuiti?ce simtiti cand auziti ca cineva se drogheaza?

Sunt oameni care au probleme destul de serioase si care au nevoie de ajutor.

 

nu sunt curioasa degeaba....daca sunteti interesati va pot relata povestea vietii mele,poate asa reusesc sa deschid ochii altor persoane!!!

Din motivul asta poate ar fi bine sa o spui.

[georgiana_new 0]

Stiam deja ca oamenii sunt reticenti si dispretuitori atunci cand vine vorba despre droguri si persoane dependente.

Povestea mea....pai...

Pe la 14 ani m-am indragostit de un tip....si dupa un an de relatie,cand deja il iubeam foarte mult,am aflat ca se drogheaza,ca e dependent de heroina.

Nu prea stiam acum 10 ani prea multe despre droguri,stiam doar ca l-au distrus,ca m-au distrus si pe mine...si ca trebuie sa fac ceva,sa-l salvez.

Am facut tot posibilul.....stiam ca ma iubea mult,dar nu intelegeam cum de este in stare sa ma piarda pentru heroina,pentru ceva ce-i face rau....

Dupa un an si ceva de incercari si lupte disperate cu el,cu familia lui,cu familia mea....am cazut in cea mai grea capcana,in capcana in care nu credeam vreodata sa cad:am incercat si eu sa vad cum este sa "tragi"....si in f scurt timp am devenit dependenta.Acest lucru l-am facut dintr-o curiozitate tampita...nu puteam sa cred ca este atat de puternic drogul asta,atat de puternic incat sa fii dispus sa renunti la tot,doar pt o doza!!!

Insa,viata mi-a dovedit ca m-am inselat cand am crezut ca heroina,drogurile in general.....nu pot fi atat de puternice si noi consumatorii atat de slabi.

Prietenul meu nu stia....eu trageam deja de vreo 4 luni.....cand a aflat a realizat ca in incercarea mea de a-l salva pe el....am cazut eu.

Insa...eram foarte prinsa de fenomen...devenisem ca el,nu-mi pasa de nimeni si nimik.Pana la urma am ajuns sa ne drogam "in familie".

Toata chestia asta a durat cam 4 ani....dupa care,dupa un moment in care era sa mor,dupa multe momente de disperare...pt ca trebuia sa ma ascund de toata lumea,ca sa nu ma dau de gol.....am hotarat sa ma las.

Am plecat din tara 6 luni si am reusit.Insa.....nu am acceptat ideea ca cel mai bine ar fi sa urmez un tratament de specialitate,sa ma duc la psiholog,psihiatru.....si eu nu am facut decat sa neg....bine....si sa nu ma mai droghez....dar psihic....eram terminata.

Si cu timpul toate s-au agravat.Am stat fara heroina 2 ani.....in tot acest timp am avut tot felul de stari si reactii ale unui om nu foarte normal.....si dupa 2 ani....m-am apucat iar.

Si totul era deja mult mai avansat....deja ma injectam....deja ajunsesem sa vand din casa (ai mei sunt plecati din tara si stateam singura),sa amanetez,sa ma imprumut....pt ca deja ai mei stiind ce facusem,erau mai retinuti si mai stricti cand ceream bani.Ca sa scurtez povestea.....toata lumea imi spunea ca o sa mor in curand...ajunsesem la 43 de kg,de la 58....aratam si ma simteam ca ultimul om.Ajunsa la disperare....am apelat iar la ajutorul parintilor mei,pe care de altfel i-am terminat (in 10 ani de droguri)....si ei au fost singurele pers care mi-au acordat ajutorul lor,atunci cand nimeni nu dadea doi bani pe mine.

M-am internat la SF. Stelian....am stat 20 de zile...si apoi am plecat din tara....nu am continuat tratamentul cu metadona deoarece nu cred ca te lasi de un drog cu un altul.....doar cu vointa si multa intelegere,iubire si sprijin din partea familiei,a pers iubite.

Am facut si fac in continuare terapie.....ma duc la psiholog,nu mai iau tratament medicamentos.....si ma simt foarte bine ca fiind un om normal.Bine,avund maximul de normalitate pe care il poate avea o persoana care si-a batut joc de viata ei intr-un asemenea hal.

Acum regret ca mi-am batut joc de tot ce iubeam,ca am produs suferinta multa.....dar,incerc pe cat pot sa remediez tot ce se poate remedia.

M-am ingrasat.....am reluat faculatatea.....m-am despartit de iubitul meu.....si incerc sa am o viata normala.

acum ca mi-am descris viata ......ce parere aveti???

aaa....un singur lucru va pot spune despre ce simt pers care s-au drogat si s-au lasat.....despre droguri si consumatori:mila!!!

nu dispret;)

[joannahart 53]

Nu trebuie sa iti pese foarte mult care este parerea celor din jur......Ca si politicienii, oamenii care se drogheaza pot fi buni, rai, destepti, prosti, cu studii sau junkie.

Bravo tie ca ai reusit sa te lasi, ai grija de anturajele in care intrii, pentru ca psihic, poti fi influentata in anumite contexte, dar nu uita niciodata prin ce momente grele ai trecut si tine minte ca nuvrei sa le traiesti din nou!

[virgin tudor 1]

ce mentalitate ingusta......asa cum unii decompenseaza cu anumite fobii, nevroze, psihoze, asa altii decompenseaza in consum de narcotice....s-ar putea ca unii dintre ei sa fie chiar mai puternici decat altii mai "sanatosi".

cu pusca in mana la rand i-as lua. ce bine e de ei frate. ard-o focu' viata ia sa inc3rc niste senzatii tari.

ce sa stau eu sa ma f*** viata in fiecare zi, mai bine transcend :cry:

fobiile nevrozele psihozele sunt acolo fara ca cel in cauza sa aleaga asta. narcoticele sunt o alegere.

asa ca fir intins si drum bun spre dracu' pentru toti cei ce incearca. :oops:

[georgiana_new 0]

:flowers: cu pusca in mana la rand i-as lua. ce bine e de ei frate. ard-o focu' viata ia sa inc3rc niste senzatii tari.

ce sa stau eu sa ma f*** viata in fiecare zi, mai bine transcend

fobiile nevrozele psihozele sunt acolo fara ca cel in cauza sa aleaga asta. narcoticele sunt o alegere.

asa ca fir intins si drum bun spre dracu' pentru toti cei ce incearca. :crazy:

ehe...te-am luat.....mi-am luat bilet dus-intors...de acolo de unde ne trimiti tu :cry:

[Franco222 1]

ehe...te-am luat.....mi-am luat bilet dus-intors...de acolo de unde ne trimiti tu :crazy:

Si in ce fel simti urmarile? Descrie starile tale... :flowers: