florianb 64 Raportează post Postat Februarie 20, 2008 (editat) ......................... P.S. Sora mea de acum doua vieti, sotia mea din perioada interbelica, este acum sotia mea. Asta chiar ca pare un caz veridic, daca zici ca e documentat! Ti-ai reamintit singur si numele din ultima viata? Ai incercat sa gasesti locul unde ai locuit ultima oara? Casa poate ca nu mai e, dar locul l-ai recunoaste? Interesanta chestia cu sotia...De unde stii ca e vorba de aceeasi persoana in cazul sotiei? Ca am inteles ca pe sora ti-o amintesti doar ca copil vreo 30 de minute! Seamana fizic cu celelalte doua? Editat Februarie 20, 2008 de florianb Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Alpha Centauri 0 Raportează post Postat Februarie 21, 2008 Asta chiar ca pare un caz veridic, daca zici ca e documentat! Ti-ai reamintit singur si numele din ultima viata? Ai incercat sa gasesti locul unde ai locuit ultima oara? Casa poate ca nu mai e, dar locul l-ai recunoaste? Interesanta chestia cu sotia...De unde stii ca e vorba de aceeasi persoana in cazul sotiei? Ca am inteles ca pe sora ti-o amintesti doar ca copil vreo 30 de minute! Seamana fizic cu celelalte doua? Ceea ce voi spune poate este prea mult ... Nu, numele nu mi l-am amintit ... stiam cum aratam, cum eram imbracat, eu si sotia mea si copilul meu si am dedus ca faceam parte din clasa de mijloc ... de aici am pornit ... Stiam unde am locuit ultima oara dar nu stiam adresa. Am stiut unde am locuit cand, din intamplare, mi-a cazut in mana niste poze cu bucurestiul interbelic si am vazut apartamentul meu ... si am spus atunci: Uite aici am locuit ... asa m-am dus acolo ... cunosteam tot ... desi nu mai fusesem niciodata pana atunci in zona ... ... eu locuiam la mansarda (intr-unul din blocurile de pe Victoriei) ... povesteam sotiei tot ... cum arata pe vremuri scara blocului ... usa, mobila, camerele, TOT Apoi au urmat intrebarile, investigatiile, vestea despre fata mea care inca mai traia (poate)... In cea ce priveste sotia mea ... Absolut deloc nu seamana ... sotia de acum cu ... cealalta ... si nici cu sora mea ... dar ... eram la fac. anul I si eu ieseam si ea intra ... m-a vazut si am vazut-o prima data in viata ... ne-am oprit amandoi si parca ne cunosteam de ... secole ...si eu si ea (mi-a spus mai tarziu) am simtit o "fulgerare" ca si cum ... trecutul ar fi venit peste noi intr-o fractiune de sec. ... 3 luni mai tarziu eram casatoriti ... acum avem peste 8 ani de casatorie in care nu ne-am certat NICIODATA ... pur si simplu simt ca este sufletul meu pereche ... si ma bucur de ea in fiecare zi pentru ca ... Din pacate, cum stiu cine am fost, stiu si ce se va imtmpla cu ea ... cu mine ... Am facut greseala mare sa-i spun (in urma cu 3-4 ani) cand si cum va muri ... NICIODATA nu am gresit... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
florianb 64 Raportează post Postat Februarie 21, 2008 In cea ce priveste sotia mea ... Absolut deloc nu seamana ... sotia de acum cu ... cealalta ... si nici cu sora mea ... dar ... Din pacate, cum stiu cine am fost, stiu si ce se va imtmpla cu ea ... cu mine ... Am facut greseala mare sa-i spun (in urma cu 3-4 ani) cand si cum va muri ... NICIODATA nu am gresit... Multumesc! Revin totusi la intrbarea mea, de unde stii totusi ca e aceeasi! Nu stii ce se va intimpla, asta e smecheria, altfel nu e util sa retraiesti iar si iar aceeasi viata! Ceva a fost gresit in ultima viata si de-aia sinteti acum probabil in aceeasi ipostaza, ca sa reparati acel ceva! Daca-ti dai seama si despre ce e vorba, problema deja e rezolvata! Daca nu vrei sa dai detalii pe topic, poti sa-mi trimiti mesaj personal. Bafta! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
ChrisTinA_WhisperWind 2 Raportează post Postat Februarie 21, 2008 interesanta povestea ta... in caz ca ai putea da si alte detalii.. suntem numai ochi si "urechi" :roll: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Alpha Centauri 0 Raportează post Postat Februarie 22, 2008 Multumesc! Revin totusi la intrbarea mea, de unde stii totusi ca e aceeasi! Nu stii ce se va intimpla, asta e smecheria, altfel nu e util sa retraiesti iar si iar aceeasi viata! Ceva a fost gresit in ultima viata si de-aia sinteti acum probabil in aceeasi ipostaza, ca sa reparati acel ceva! Daca-ti dai seama si despre ce e vorba, problema deja e rezolvata! Daca nu vrei sa dai detalii pe topic, poti sa-mi trimiti mesaj personal. Bafta! Desi, poate uneori voi iesi din tema topicului, voi incerca sa raspund ... Din pacate (sau din fericire) stiu ce se va intampla ... Am auzit diverse comentarii despre daca stii ce se va intampla cum pot sa mai traiesti ... daca iti dai seama ca viitorul tau este deja scris de la nastere ce mai poti sa faci... cat de aiurea sau ciudat suna, din pacate, eu stiu ... De mic, credeam ca toti sunt la fel ca mine ... habar nu aveam eu despre ... "paranormal" ... asa ca atunci cand am constientizat ca ... traiesc in prezent, cu un ochi in trecut si cu unul in viitor ... am avut un soc. Sa va spun crampeie din viata ... stiti cum este sa sti de la 14 ani cand si cum iti va muri mama? .... sa incerci sa o avertizezi si cu toate astea sa se intample EXACT asa cum ai spus? ... sa descrii cu lux de amanunte la 10 ani cum va arata sala de curs de la facultate si cum va arata si ce va spune profesorul de curs ? si sa se intample EXACT asa... sa sti cum si cand va muri tata? (inca nu s-a intamplat)... sa stiu cum voi arata si unde voi fi la 40 de ani? ... sa stiu cum va arata baiatul meu (eu inca nu am copii) si nora si nepoata mea (cand ea va avea 11 ani) ... sa stiu unde voi locui dupa ce voi avea 70-80 de ani (nu adresa ci cum va arata casa, curtea, strada, pomii din fata curtii, cerul, aerul tot), cum voi arata, cum ma voi simti, ce ma va durea, am simtit "batranetea" pe mine... Ati putea trai cu asemenea "cunostinte"? ... Am incercat (normal) sa impiedic sa se intample ceea ce "vedeam" dar NICIODATA nu am reusit; am renuntat a mai incerca cand a murit mama si toata familia mea a inceput sa ma priveasca ... ciudat ... si, reactia normala a oamenilor care nu inteleg pe cineva "mai special", au inceput sa se indeparteze de mine... Nu a fost nimic gresit in vietile anterioare ... sufletele pereche se regasesc in orice viata ... asa, avand alaturi pe cineva pe care deja il cunoastem, putem sa traim viata mai bine, mai usor... ceea ce spun este doar incercarea mea de a explica "DE CE" Despre ea ... Pur si simplu simt asta ... uneori inteleg ceea ce gandeste, ceea ce vrea sa spuna inainte de a o spune ... si cum m-am obisnuit deja ... nu ma insel NICIODATA... Ma simt ca o minte de 300 de ani in corpul unui barbat de 32 ... merg pe drum si am flash-back-uri din viata anterioara, "viziuni" din viitor si incerc sa imi vad de viata mea in prezent... Partea buna: stiind ceea ce stiu ... am practicat ORICE sport extrem (stiam ca nimic nu mi se va intampla), niciodata nu intarzii sau vin mai devreme, intodeauna ajung la timp, nu am luat niciodata un medicament ... Incerc sa traiesc cu "mine" in fiecare zi. Este greu, este interesant, este deosebit si nu am spus tot ceea ce stiu... Uneori nu cred ca am fost destul de coerent (din dorinta de a spune mult in putine cuvinte) dar sper sa intelegeti ... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
florianb 64 Raportează post Postat Februarie 23, 2008 Ma indoiesc ca stii exact fiecare moment din viata ta viitoare, poate stii doar citeva fragmente. Deja-vu-uri avem toti, dar nu atit de multe ca tine probabil. Oricum, in caz ca sint adevarate, e destul de naspa sa le stii tu, nu le mai spune si altora. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
ironic 54 Raportează post Postat Februarie 23, 2008 (editat) Alpha Centauri, in cazul tau, daca nu esti inca iluminat esti pe cale de a deveni unul. Vietile pe acest pamant iti sunt oarecum numarate...:crazy: Le:Cred ca stiai ca am sa spun asta. Nu ma recunosti?! :doh: Editat Februarie 23, 2008 de ironic Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Venus 0 Raportează post Postat Februarie 23, 2008 Ceea ce voi spune poate este prea mult ... Nu, numele nu mi l-am amintit ... stiam cum aratam, cum eram imbracat, eu si sotia mea si copilul meu si am dedus ca faceam parte din clasa de mijloc ... de aici am pornit ... .................................................................... Seamana cu subiectul operei ADAM SI EVA - de REBREANU. Poti avea o imaginatie bogata si impreuna cu "amintirile" pe care le-ai mostenit din vietile anterioare sa creezi scene, care cel putin pentru tine par a fi adevarate. Involuntar, poate fara sa ne dam seama, toti avem premonitii. Multi dintre noi nu stim sa le interpretam. Tu probabil ai aceasta calitate. Intrebare: Amintiri dintre 2 vieti, cand sufletul nu iti era incarnat, ai? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
florianb 64 Raportează post Postat Februarie 23, 2008 (editat) Intrebare:Amintiri dintre 2 vieti, cand sufletul nu iti era incarnat, ai? Buna intrebare! Daca iti amintesti atit de bine viata trecuta si cea prezenta, ce-ti amintesti despre intervalul dintre ele? Oricum ce spui despre viitor ca STII de fapt doar banuiesti, pina in momentul in care se vor adeveri nu poti fi sigur. Editat Aprilie 24, 2008 de vali_ Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Alpha Centauri 0 Raportează post Postat Februarie 25, 2008 (editat) Seamana cu subiectul operei ADAM SI EVA - de REBREANU.Poti avea o imaginatie bogata si impreuna cu "amintirile" pe care le-ai mostenit din vietile anterioare sa creezi scene, care cel putin pentru tine par a fi adevarate. Involuntar, poate fara sa ne dam seama, toti avem premonitii. Multi dintre noi nu stim sa le interpretam. Tu probabil ai aceasta calitate. Intrebare: Amintiri dintre 2 vieti, cand sufletul nu iti era incarnat, ai? Din pacate (spre rusinea mea) nu prea am citit romane ... nu prea am timp, sorry ... dar voi incerca sa citesc aceasta carte ... Ca am o imaginatie bogata ... Asa imi spuneau si parintii mei cand le povesteam diferite evenimente ... pana cand la 12 ani i-am spus tatalui meu ca peste o sapt. va afi un accident de munca colectiv si vor fi morti si raniti dar el nu va pati nimic pentru ca inca nu ii sosise timpul ... De atunci lucrurile au inceput sa se schimbe ... Despre vietile anterioare ... ramaneau la stadiul de imaginatie bogata daca nu le verificam (pe ultima) si nu descopeream ca este adevarata ... Buna intrebare! Daca iti amintesti atit de bine viata trecuta si cea prezenta, ce-ti amintesti despre intervalul dintre ele? Oricum ce spui despre viitor ca STII de fapt doar banuiesti, pina in momentul in care se vor adeveri nu poti fi sigur. Asa este ... despre viitor ... nu sunt sigur, dar de fiecare data se adevereste ... asa ca mi-am permis sa spun ca stiu ce se va intampla ... In ceea ce priveste despre intervalul dintre ... nu sunt sigur ca ar tb sa vb si despre asta ... si asa am spus prea multe ... Da, stiu si cum este intervalul ... sigur o sa vreti detalii ... Cu toate ca poate intra in contradictie cu ce spune religia ... nu exista iad ... nu asa cum este descris de preoti ... exista doar ... o zona gri unde nu este nimic ... nici un alt suflet ... NIMIC (fara tavan sau pereti sau ziduri) ... o imensa zona de asteptare ... timpul petrecut in aceasta zona (aici imi dau cu presupusul) dureaza de la suflet la suflet in funcite de ce a facut pe pamant iar apoi mergi in rai (asa se numeste cf bibliei) ... bineinteles intrebarea care urmeaza este: cum este ? ... O zona plina de o lumina calda, am simtit o bucurie imensa, care nu o pot exprima in cuvinte, bucurie, cum nu am simtit decat in perioada copilariei ... toate sentimentele sunt amplificate ... iubirea ... parca imi exploda sufletul ... exista o puritate a sentimentelor cum nu pot descrie ... exista si altii acolo am vazut si alte suflete dar nu puteam sa vad fete erau doar - nu stiu cum sa exprim ... lumina cred ca ar fi cel mai aproape de adevar ... tot ce simteam era ... amalgamul de sentimente al sufletului respectiv ... asa ii deosebeam ... era asa o liniste si pace .... Dar a venit si timpul cand a tb sa plek ... am simtit cum mi se rupe sufletul de tristete si am inceput sa plang asa de sincer (daca mai puteti tine minte cum plangi la 3-4 ani pentru ca pleaca mama in oras si te lasa acasa) ... si atunci o voce in cap mi-a rasunat (nu cu cuvinte, parca imi punea intelesul lor direct in creier) si a spus nu fi trist ... tb sa mergi ... dar te vei intoarce aici ... dar inainte de asta ... vezi sufletele astea (erau peste 300 am estimat eu) ... pe toti tb sa ii cunosti si sa le schimbi viata ... cand termini vei veni inapoi ... ultima amintire este cum cu sufletul plangand m-am asezat in mijlocul lor si totul a inceput sa se intunece ... Editat Aprilie 24, 2008 de vali_ Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
