Ampera 10661 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 (editat) Mi-am permis sa deschid topicul asta aici, pe motivul ca fiecare e invitat sa abereze -aka bla-bla-iasca ce vrea si cat vrea pe tema asta. Nu i-am gasit alt loc si daca a mai fost deschis...well, eu nu l-am gasit. Intreb de prieteni caci eu nu am. Mi-e dor sa-i am si sa stiu ca exista cineva caruia sa ma adresez cu apelativul ''prietene'', sau sa stiu ca cineva se gandeste la mine ca la un prieten. Din pacate nu e asa deloc si nici nu vad in viitorul apropiat c-o sa fie. De ce? Motivul pare mereu sa fie acelasi: nu accept ipocrizia. Si din pacate m-am lovit mereu de ea cand am cunoscut oameni ce pareau a candida la postul de ''prieten''. Dupa o varsta a fost din ce in ce mai greu sa mai gasesc prieteni, a fost din ce in ce mai greu sa accept mici ipocrizii,dar a fost foarte usor sa spun ADIO celor ce faceau si cea mai mica greseala. Stiu ca oricine greseste, dar unde gresesc oare cand vreau ce-i mai bun langa mine? Cand prefer calitatea si nu cantitatea? Daca eu fac X lucru pt tine, astept sa faci la fel cand situatia o cere. Poate nu faci X caci gandim diferit, suntem indivizi diferiti, dar faci Y. Mai exista prieteni? Unde ii gasim? Cum ii pastram? Editat Ianuarie 23, 2008 de Ampera Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
the listener 2 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Mi-am permis sa deschid topicul asta aici, pe motivul ca fiecare e invitat sa abereze -aka bla-bla-iasca ce vrea si cat vrea pe tema asta. Nu i-am gasit alt loc si daca a mai fost deschis...well, eu nu l-am gasit. Intreb de prieteni caci eu nu am. Mi-e dor sa-i am si sa stiu ca exista cineva caruia sa ma adresez cu apelativul ''prietene'', sau sa stiu ca cineva se gandeste la mine ca la un prieten. Din pacate nu e asa deloc si nici nu vad in viitorul apropiat c-o sa fie. De ce? Motivul pare mereu sa fie acelasi: nu accept ipocrizia. Si din pacate m-am lovit mereu de ea cand am cunoscut oameni ce pareau a candida la postul de ''prieten''. Dupa o varsta a fost din ce in ce mai greu sa mai gasesc prieteni, a fost din ce in ce mai greu sa accept mici ipocrizii,dar a fost foarte usor sa spun ADIO celor ce faceau si cea mai mica greseala. Stiu ca oricine greseste, dar unde gresesc oare cand vreau ce-i mai bun langa mine? Cand prefer calitatea si nu cantitatea? Daca eu fac X lucru pt tine, astept sa faci la fel cand situatia o cere. Poate nu faci X caci gandim diferit, suntem indivizi diferiti, dar faci Y. Mai exista prieteni? Unde ii gasim? Cum ii pastram? pai poate fi nesiguranta la tine in a iti alege prietenii( aici poate fi frica de a avea prieteni ). :wizard: ..... fiecare om are " norisorii" lui :crazy: ( in functie de situatie )- exista situatii in care anumite persoane cauta beneficii ( din lipsa increderii in fortele proprii) si atunci cauta unul " mai puternic" crezind ca doar asa isi rezolva " norisorii"- "calitatea "unui prieten nu e neaparat sa fie tot timpul linga tine ci in capacitatea de a te lasa sa decizi pe propria viata prin discutii ( uneori chiar si in contradictoriu) lasind libertatea sa fi tu..... se pot discuta multe despre prietenie :cheer: :cheer: asta cu x lucruri si y lucruri mi se pare un pic deplasata in prietenie :jester:de gasit si de pastrat depinde de om si de timpul "prieteniei" , si da mai exista prieteni ..... :hi: multa iubire Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ma 48 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Pe undeva ma regasesc in ceea ce ai scris , pentru ca si eu m-am lovit de problema ipocriziei ... Exista prieteni , dar poate noi nu mai avem capacitatea de a le da creditul necesar pentru a-i lasa sa intre in viata noastra . In toate tradarile pe care le-am simtit , inca nu am reusit sa-mi pierd definitiv si irevocabil increderea in oameni , cred ca acesta este si un prim pas in intampinarea prietenilor . Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Amarena 13830 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 (editat) Si revenim la discursul intereselor in prietenie... Suntem prietenii cuiva pentru ca asteptam sa ni se intoarca favoarea pe care i-am facut-o odata? Iar daca nu ne-o intoarce, harst! ii taiem craca de sub picioare.. Aia nu-i prietenie. Editat Ianuarie 23, 2008 de Amarena Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ravl 171 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 . Mai exista prieteni? Unde ii gasim? Cum ii pastram? adevăru' e că's greu de găsit,iar experienţa ne Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Botosel 1 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Suntem prietenii cuiva pentru ca asteptam sa ni se intoarca favoarea pe care i-am facut-o odata? Iar daca nu ne-o intoarce, harst! ii taiem craca de sub picioare.. Aia nu-i prietenie. prietenia si interesele nu au ce cauta impreuna.daca stai langa cineva pt ceea ce poate face pt tine si nu pt ceea ce este, atunci inseamna ca persoana aceea e doar un instrument de a-ti satisface propriile nevoi, in timp ce inima ta si bucuriile tale si reusitele tale si toate acele lucruri care te definesc si pe care le ai inauntru le impartasesti cu altcineva.prietenia inseamna impartasire, suflet,caldura, daruire.faci ceea faci si impartasesti ce simti pt ca VREI, pt ca ti-e sufletul la persoana aia, nu pt ca ai nevoie de ceva de la ea.altminteri, nu mai e prietenie, e troc.care se termina o data cu satisfacerea nevoilor partilor.am avut trista experienta de a ma vedea in postura de instrument si de a intelege ce greseli am facut la randul meu fata de altcineva(desi nu am fost un instrumentator in nici un caz,raneam si greseam la nivele de care nici macar nu-mi dadeam seama :crazy: ). si ma uit acum la mine si vad cat de diferita sunt de imbecila care eram.dar trebuie sa vrei...multi oameni prefera sa ramana la stadiul de instrumentatori (desi au dotarea sufleteasca necesara si inteligenta sa priceapa unde gresesc...o dau cotita si trec mai departe la altcineva cand se epuizeaza instrumentul...nu-i intereseaza decat binele lor propriu, care trebuie satisfacut no matter what..)....altii...se recunosc, isi dau pumni in cap, isi cer iertare si se depasesc..cu chin, cu suferinta, dar pana la urma reusesc. :wizard: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
@anyry 105 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Prietenii adevarati sunt cam rari. Am si eu vecini, vecine, dar pana la urma totul sfarseste in barfa si vorbit pe la spate. Sau au vreun interes, de exemplu sa le imprumut bani. In cele mai bune cazuri am cunostinte, nu prieteni, persoane de care nu sunt foarte foarte apropiata. Asa e de la o varsta. Prietenii din copilarie au plecat, au luat-o pe alte drumuri, au plecat si din tara... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ampera 10661 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Si revenim la discursul intereselor in prietenie...Suntem prietenii cuiva pentru ca asteptam sa ni se intoarca favoarea pe care i-am facut-o odata? Iar daca nu ne-o intoarce, harst! ii taiem craca de sub picioare.. Aia nu-i prietenie. Nu sunt prietena cu tine ca sa imi returnezi cana cu orez care ti-am dat-o acu 2 sapt. Dar in momentul in care eu-s cu binele dupa tine, iar tu cu sula dupa mine?..got it? nu ma refer la lucruri fizice, ma refer la cele emotii, sentimente, capacitatea de a fi langa celalalt, de a asculta. Lucruri de genul asta astept atunci cand si eu le ofer. pai poate fi nesiguranta la tine in a iti alege prietenii( aici poate fi frica de a avea prieteni ). :doh: ..... fiecare om are " norisorii" lui :good: ( in functie de situatie )- exista situatii in care anumite persoane cauta beneficii ( din lipsa increderii in fortele proprii) si atunci cauta unul " mai puternic" crezind ca doar asa isi rezolva " norisorii"- "calitatea "unui prieten nu e neaparat sa fie tot timpul linga tine ci in capacitatea de a te lasa sa decizi pe propria viata prin discutii ( uneori chiar si in contradictoriu) lasind libertatea sa fi tu..... se pot discuta multe despre prietenie :doh: asta cu x lucruri si y lucruri mi se pare un pic deplasata in prietenie :jester:de gasit si de pastrat depinde de om si de timpul "prieteniei" , si da mai exista prieteni ..... multa iubire Sa-mi fie cu iertare, habar n-am ce spui acolo. Sunt prea multi ''norisori'' in discutia aia ca sa o pricep Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
treispe 7 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 Mi-am permis sa deschid topicul asta aici, pe motivul ca fiecare e invitat sa abereze -aka bla-bla-iasca ce vrea si cat vrea pe tema asta. Nu i-am gasit alt loc si daca a mai fost deschis...well, eu nu l-am gasit. Intreb de prieteni caci eu nu am. Mi-e dor sa-i am si sa stiu ca exista cineva caruia sa ma adresez cu apelativul ''prietene'', sau sa stiu ca cineva se gandeste la mine ca la un prieten. Din pacate nu e asa deloc si nici nu vad in viitorul apropiat c-o sa fie. De ce? Motivul pare mereu sa fie acelasi: nu accept ipocrizia. Si din pacate m-am lovit mereu de ea cand am cunoscut oameni ce pareau a candida la postul de ''prieten''. Dupa o varsta a fost din ce in ce mai greu sa mai gasesc prieteni, a fost din ce in ce mai greu sa accept mici ipocrizii,dar a fost foarte usor sa spun ADIO celor ce faceau si cea mai mica greseala. Stiu ca oricine greseste, dar unde gresesc oare cand vreau ce-i mai bun langa mine? Cand prefer calitatea si nu cantitatea? Daca eu fac X lucru pt tine, astept sa faci la fel cand situatia o cere. Poate nu faci X caci gandim diferit, suntem indivizi diferiti, dar faci Y. Mai exista prieteni? Unde ii gasim? Cum ii pastram? De obicei cele mai trainice prietenii se leaga in adolescenta (liceu-facultate), si nu la maturitate- aici intervin prea multe compromomisuri si interese ca sa mai poata fi vorba de o prietenie puternica si sincera. E drept ca si prieteniile din adolescenta pot fi numite adevarate prietenii atunci cand trec anii- adica in perioada maturitatii- insa e vorba de faptul ca ai o istorie in comun cu un om, ai fost partas la evolutia si dezvoltarea lui, asa cum si el a fost partas la a ta. A trece alaturi de cineva prin incercarile tineretii, cu toate nebuniile si schimbarile ei, este un bun fundament pentru o prietenie de durata. Bineinteles, depinde si de ce viata duci, ce profesie ai- daca iti permite sa ai contacte sociale de calitate, sa te invarti in cercuri in care varsta nu este un indicator al sufletului, depinde de multe lucruri. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ampera 10661 Raportează post Postat Ianuarie 23, 2008 inca nu am reusit sa-mi pierd definitiv si irevocabil increderea in oameni . esti un norocos. M-am fript de prea multe ori ca sa nu suflu si-n iaurt. Pasi catre a cunoaste lume, catre a lasa lumea sa ma cunoasca, am facut. Dar mereu sunt dezamagita de ceea ce cunosc si gasesc. Chiar si pe net, cu asa zisii prieteni virtuali. Pana si aici m-am fript. Se poate oare sa fie oameni care chiar nu '' au dreptul '' de a avea prieteni? care nu stiu sa-si faca prieteni? sau care poate nu vor...Stateam si ma gandeam intr-o seara, poate chiar imi place singuratatea si asta fara sa imi dau seama. Trebuie sa mai cuget asupra problemei. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
