koste 0 Raportează post Postat Martie 10, 2008 Pe galiganu' ala de 18 ani,adica,major...vaccinat si bun de munca,l-as rrrupe in bataie apoi,i-as "desena" cit mai credibil ca daca nu merge tirish exemplar,il trimit la ...canal! :D Aoleu...da' s-a desfintat. Era o scoala de reeducare exemplara...pacat. ............ Mi-e mila nu de "puisor" ci de bietul barbat in ce s-a bagat! :flowers: Daca femeia nu pune piciorul in prag si nu-i taie "aerele" domnului Goe,va ramine singura! Asa ai spuneam si unei matusi ...care-si rasfata "odorul"...si ma poreclise "Antonescu".Dar in timp,tot ce i-am spus s-a adeverit:"puisoru'" devenise alcoolic,refuza sa munceasca...iar cind mama nu mai avea bani sa-i dea pentru bautura fiindca,a trebuit sa plateasca ...intretinerea,puisoru',umplea peretii de singe snopind-o in bataie! Acum,ea e moarta iar odorul...in puscarie! De fiecare data cind facea o prostie puisoru',mama il scapa cu...certificate medicale de la psihiatrie. Asa mai fac si doctorii un ban... :D Acum sa vedem cine-l mai scapa. ....... Atentie,deci... Eu,l-as tine pe paine si apa iar in vacante l-as trimite la munca! Daca ai avut in familie un asemenea exemplu, inteleg vehementa din vorbele tale! Este si acesta un mod de "educare" si de cele mai multe ori da roade. Totusi sunt si multe alte metode de reabilitare a unui adolescent de acest gen. Dramatic este ca tot mai multi tineri se comporta agresiv si ma tem sa nu devenim o societate de "Goe". Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Miss Bitch 343 Raportează post Postat Martie 10, 2008 (editat) Daca ai avut in familie un asemenea exemplu, inteleg vehementa din vorbele tale! Este si acesta un mod de "educare" si de cele mai multe ori da roade. Totusi sunt si multe alte metode de reabilitare a unui adolescent de acest gen. Dramatic este ca tot mai multi tineri se comporta agresiv si ma tem sa nu devenim o societate de "Goe". :stink: Nu aceasta este solutia. Copilul si mama au nevoie de niste psihoterapie, au nevoie de un consilier familial, de un psihiatru. Daca voi platiti oalele sparte de el, nu o sa inteleaga niciodata ca a gresit si ca nu e bine. Trebuia sa fi mai ferma cu el, nu sa-i lasi mana libera sa faca ceea ce vrea. L-ai rasfatat si i-ai dat tot ceea ce-si doreste, iar acum in loc sa-i arati ca greseste, il impingi sa faca si mai multe "rele", ca deh, doar plateste mami, n-am grija. Nu e asa. Jocurile de noroc sunt periculoase, precum alcoolul si drogurile. Pana cand o sa platiti ceea ce face el?! Editat Martie 13, 2008 de heidy_ Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
annadanna 0 Raportează post Postat Martie 13, 2008 Au trecut 2 luni de la lansarea temei: era doar un studiu de caz, o discutie pe text dat ? Fnicolici ne mai spui ceva ? O problema atat de delicata si serioasa merita cu siguranta mai multe pagini, daca n-a fost doar fabulatie... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
cosmin_andrei 0 Raportează post Postat Martie 23, 2009 (editat) Buna seara! Imi cer scuze ca intervin, dar aceasta tema exista si chiar am in familie o astfel de problema cu fratele meu mai mic cu 2 ani, acesta avand 18-19 ani si care se incadreaza perfect in cele descrise la inceputul acestei dezbateri. Am citit toate posturile de pana acum si sunt in mare masura de acord cu cele spuse, dar va rog luati in considerare si perspectiva ca adolescentul de 18 ani nu se va lasa usor adus in stadiul de a fi ajutat... ar face orice numai sa scape de ceea ce el crede a fi tachinare din partea parintelui. In cazul meu, adica a fratelui meu, mama ii acorda banii, modalitatea de evadare cand are probleme, pe cand tatal zice: daca asa vrea el sa faca, asta e, iar dupa ce se imbata putin, ajunge sa se creada mare scula pe bascula si sa spuna tot ce e mai rau, ca e vina mamei ca e vina copilului... da stiu ce va ganditi ca tatal e de vina, dar din moment ce el lucreaza pentru a-i oferi un bine copilului, iar acesta il doare in partea dorsala de cei ce trudesc pentru el, nu e atat de mult vina tatalui pe cat e a mamei! Eu va inteleg ca ati pornit aceasta discutie de la o tema (fie ea reala fie fictiva), dar o regasesc in realitate, din pacate! :| Vreau sa va intreb, cum se poate ajuta adolescentul. Pana acum se vorbeste de a cui vina e, dar dupa ce s-a descoperit ca vina e a tuturor, cum rezolvam? Daca mergi la un psihiatru ce rezolvi, mai ales ca adolescentul nu ar vrea sa mearga. In cazul meu s-a incercat si aducerea psihologului acasa si tot nu a vrut sa vorbeasca! :spiteful: Cum vedeti dumneavoastra posibilitatea de a-l ajuta daca el nu vrea? Sa insistam? Bine insistam, dar pana cand, daca ajunge sa planga (lacrimi de crocodil, din puctul meu de vedere), ajunge sa spuna ca toti sunt impotriva lui (desi toti ii fac toate dorintele si cauta sa ii dea ce vrea), ajunge sa spuna ca vrea sa se sinucida... (asta ma gandesc pentru a-i speria pe mama si tata, dar totusi!) :| Ce modalitati de a-l ajuta exista? Desi caut pe internet moduri de ajutor, nu dau peste mai nimik... fie asta pentru ca suntem din Romania, fie pentru ca majoritatea persoanelor legalizate sa ajute sau care pot sunt deja suprasolicitate, oricare ar fi cauza, nu gasesc moduri de ajutor... de aceea m-am si gandit ca poate exista cineva care sa aiba o cunostinta sau o opinie mai puternica in acest caz si un sfat cat mai accesibili (nu in cazul de bani, ci in cazul de rezultate!). Haide k il tii cu paine si apa, dar apoi? devine si mai distant Fie il bati pana arata ca sticla de sos, ajungi doar sa il faci sa te urasca mai mult. Ori ii iei tot ce are si nu ii mai dai nimik, ajunge sa fure sau mai rau pentru a avea din nou ce avea inainte si iarasi nu e bine.... :| Ce alte modalitati exista? De asemeni, mentionez ca a ajuns sa joace la jocuri de noroc, sa fumeze, chiar sa ridice mana la mama, iar tatal ce sa faca, ii e frica, ca daca da prea tare in el il omoara... 8) cat de mama, indura si cauta moduri de a-l ajuta ca deh e copilul ei! Editat Martie 23, 2009 de cosmin_andrei Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Abbie M. 6295 Raportează post Postat Martie 23, 2009 Dependenta de jocuri de noroc este o boala, ca si alcoolismul. As spune ca trebuie incercat cu un psiholog sau chiar psihiatru ( nu am mare incredere in eficienta unora sau a altora, pentru ca si ei sunt doar oameni la urma urmei, dar merita incercat). Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
I Can Fly 0 Raportează post Postat Mai 12, 2009 (editat) Ei bine... :lol: Este o problema mai delicata,dupa parerea mea.Da chiar,de ce mama?Adica si baiatul acela...inchipuiti-va,a suferit o trauma dupa pierderea tatalui sau si poate asta l-a determinat,peste ani,sa faca lucrurile pe care le face. Poate ca ar trebui sa fie sprijinit de familie,de prieteni...Sa... Sa fie alaturi de prieteni...sa stea cu ei.Sa isi faca prieteni persoane care au trecut prin asta si sa-l ajute sa-si revina. Sa sa se duca la un centru sa fie consultat...pardon,evaluat,ceva. Editat Mai 12, 2009 de I Can Fly Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lauryse 0 Raportează post Postat Mai 27, 2009 Stai nitel ca nu pricep. Deci sotul moare , tu ai copil de 12 ani si tie iti sta mintea la alti barbati? Sorry , dar.. n-ai un pic de obraz? Adica l-ai facut pe asta ca na, asa ti-a plesnit tie ca te vrei cu copil , apoi cand iti moare partenerul te gandesti la intalniri si alti barbati? Draga mea , cand ai un copil el e primul loc , nu viata ta. Aia s-a terminat cand ti-ai luat angajamentu de a tine un copil pana la 18 ani. E vina numai si numai a mamei ca bietul baiat a devenit asa. Si daca a ajuns in halul asta , inseamna ca e o mama denaturata care a durut-o in posterior de trauma traita de copil. Ar trebui sa-l paraseasca pe ala si sa se ocupe de baiat , ca nu l-a facut de chestie. Concluzie : mama denaturata. Anunta protectia copilului sau interneaz-o la vreun spital. Nicio mama normala nu se recasatoreste si-si lasa copilul in voia sortii. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Enki 25428 Raportează post Postat Mai 28, 2009 (editat) Unde vezi tu Lauryse ca femeia aia si-a abandonat copilul in voia sortii? Cum adica nu are voie sa se recasatoreasca, nu are pic de obraz ca s-a casatorit? Inteleg daca ar fi fost un sot care nu ar fi acceptat copilul, ar fi pus-o sa-l duca la casa de copii, l-ar fi dat afara din casa, atunci chiar da, ar fi fost o mama denaturata, dar noul sot nu a avut nici o problema cu copilul ei si l-a acceptat. Deci care e problema ca femeia aia s-a recasatorit? Ar fi trebuit sa stea singura toata viata? Editat Mai 28, 2009 de Enki 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
MoselAnca 1 Raportează post Postat Mai 28, 2009 Stai nitel ca nu pricep. Deci sotul moare , tu ai copil de 12 ani si tie iti sta mintea la alti barbati? Sorry , dar.. n-ai un pic de obraz? Adica l-ai facut pe asta ca na, asa ti-a plesnit tie ca te vrei cu copil , apoi cand iti moare partenerul te gandesti la intalniri si alti barbati? Draga mea , cand ai un copil el e primul loc , nu viata ta. Aia s-a terminat cand ti-ai luat angajamentu de a tine un copil pana la 18 ani. E vina numai si numai a mamei ca bietul baiat a devenit asa. Si daca a ajuns in halul asta , inseamna ca e o mama denaturata care a durut-o in posterior de trauma traita de copil. Ar trebui sa-l paraseasca pe ala si sa se ocupe de baiat , ca nu l-a facut de chestie. Concluzie : mama denaturata. Anunta protectia copilului sau interneaz-o la vreun spital. Nicio mama normala nu se recasatoreste si-si lasa copilul in voia sortii. Viata merge mai departe chiar si pt o femeie cu copil... copilul creste si isi vede de viata lui iar mama risca din prea mult sacrificiu sa ramana singura. Mie mi se pare normal sa incerci sa-ti gasesti o pereche, indiferent daca fostul partener e mort sau ai divortat de el. Meseria de mama nu se termina la 18 ani, ci e o indatorire pe care ti-o iei o viata intreaga, cat ar trebui sa astepti? Unii "copii" nu pot accepta recasatorirea parintelui nici cand au 40 de ani... La 18 ani, aici ar fi pus frumos in fata usii si trimis sa-si gaseasca rostul daca in casa parinteasca nu-i mai convine... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Dingo25 8 Raportează post Postat Mai 28, 2009 (editat) Cosmin, din pacate am avut si eu un caz asemanator in familie. Si in majoritatea acestor cazuri e vina parintilor. Ei timp de 18 ani si-au rasfatat mult prea mult copilul. Timp de 18 ani i-au zis in continuu copilului ca e "cel mai destept, frumos, inteligent etc. copil de planeta". Si copilul normal ca a inceput sa creada si el lucrurile astea de vreme ce parintii i le ziceau in continuu si ii cumparau absolut tot ce isi dorea. Si la varsta de 18 ani au inceput sa apara problemele de comportament (alcool, tigari, etc). Si de fiecare data cand parintii incercau sa vorbeasca cu el despre asta, copilul zicea ca parintii au ceva cu el. Si e normal sa zica asa, pentru ca acest copil gandea in felul urmator: "Daca eu sunt cel mai destept si frumos de pe planeta care nu greseste niciodata, atunci de ce imi reproseaza parintii tot felul de lucruri? Sigur au ceva cu mine". Si vina pentru aceasta gandire a copilului e numai a familiei, pentru ca ei i-au format-o prin comportamentul lor. Si acum sa va zic si cum s-a rezolvat problema in acest caz. Parintii (cu toate ca aveau o situatie materiala destul de buna), au reusit sa ii faca baiatului rost de o slujba ca si chelner si i-au zis sa isi caute chirie. Si dupa un an in care copilul din salariul lui si-a platit chiria, intretierea, mancarea etc, a devenit un alt om mult mai responsabil. Mie personal nu mi-a venit sa cred cat de mult s-a schimbat in bine copilul respectiv. Si foarte important e sa lasati copilul sa se descurce singur, fara nici un ajutor din partea parintilor. Si daca comva copilul merge in "crasma" si se imbata in loc sa mearga la servici, dupa care e dat afara din apartament pentru ca nu poate sa isi plateasca chiria, atunci nu il primiti inapoi si lasati-l pe strada vreo 2 zile sa vada cum e. Si apoi mergeti la el si ii ziceti ca il ajutati sa isi ia alta slujba si chirie, dar e ultima data cand o faceti. Metoda asta, chiar daca e mai drastica, functioneaza 100%. Oricum, ideal e ca parintii sa stie sa isi creasca copiii de mici corect si sa nu se ajunga in aceasta situatie. De aceea eu recomand parintilor sa isi trimita copiii regulat la psiholog imediat cum incepe adolescenta. Asta o sa ii ajute foarte mult sa isi creeze o personalitate buna. Si pe mine la varsta de 14 ani m-au trimis parintii la o vecina de bloc care era psiholog si ea m-a ajutat foarte mult, chiar daca pe moment mi s-a parut o pierdere de timp. Eu ii sunt foarte recunoscatoare ei pentru felul in care am ajuns. Editat Mai 28, 2009 de Dingo25 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
