Sari la conținut
Forum Roportal
deadangel

Cand trece durerea din suflet...

Postări Recomandate

Mai sunt doua saptamani si se vor implini 5 ani de cand fetita mea a murit...Suferinta mea a ramas mereu aceeasi, la fel de cruda cu mine. Am primit toate sfaturile posibile sa ma impac cu ideea ca nu mai este printre noi, insa as avea nevoie sa discut cu oameni care au trecut prin asta. Despre mama copilului meu nu mai stiu nimic de aproape un an, urmeaza sa ne vedem in curand la mormantul fetitei noastre si as vrea sa fiu destul de puternic sa o pot sprijini moral macar pe ea. A trecut cineva printr-o astfel de situatie? Ma puteti sfatui?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

e greu de dat un sfat in aceasta situatie. parintii mei mai sufera si acum, dupa 6 ani de la decesul sorei mele. varul meu mai sufera si nu intelege nici dupa 3 ani de la decesul baiatului lui. dar cu toate acestea viata merge inainte. sa-ti dea Dumnezeu puterea de a merge mai departe! :P

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Este o durere ce nu poate fi " oblojita " cu nimic chiar daca aparent iti continui drumul , cat se poate de normal . Fratele meu si-a pierdut baietelul anul acesta si chiar daca la suprafata sunt aceeasi , nici el , nici cumnata mea nu vor mai fi niciodata la fel , durerea este mult prea mare .

Dumnezeu sa va ajute sa puteti merge mai departe :P

Editat de *Berbecut*

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
A trecut cineva printr-o astfel de situatie? Ma puteti sfatui?

Eu nu am trecut prin asa ceva... Totusi... un sfat pot sa incerc.

In logoterapie se spune:

1. Toti suntem liberi sa ne alegem reactia

2. reactia noastra este subordonata unui inteles, unui sens

3. Viata are sens.

 

Sensul vietii poate fi gasit sub 3 forme:

1. Un sens creational (cei ce-si gasesc sensul vietii in creatie)

2. Un sens experimental (cei ce-si gasesc sensul vietii in trairile fata de alte persoane, cum ar fi iubirea cuiva)

3. Un sens in atitudine (cei ce-si gasesc sensul vietii in atitudinea pe care o iau fata de triada tragica)

 

Triada tragica este representata

1. Durere

2. Vina

3. Moarte

 

Deci vezi tu... viata ta poate capata mai mult sens, poti gasi mai mult sens in atitudinea pe care o alegi fata de durere, vina sau moarte.

 

Durerea pierderi copilului tau nu va disparea niciodata din inima ta DAR atitudinea pe care o alegi fata de durerea asta te poate transforma, te poate face sa o suporti mai usor.

 

citeste povestioara asta: Intelesuri si Sentimente (partea relevanta incepe la jumatatea ei)

Nu stiu cat o sa te ajute dar de daunat n-are la ce-ti dauna

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
1. Toti suntem liberi sa ne alegem reactia

Si cu reflexul cum e? Iti poti stapani sentimentele?

2. reactia noastra este subordonata unui inteles, unui sens

Da, reactionam cu zambet la placere si lacrimi la durere. Absolut banal.

3. Viata are sens.

Care e sensul sa traiesti daca mori? Dar sa suferi ca sa fii mantuit? Dar sa iti doresti sanatate si sa capeti boala? Dar sa ai un copil care sa iti moara, ca in prezentul exemplu?

Prostii, Jedi.

Dumnezeu puterea de a merge mai departe! :P

Acelasi dumnezeu care i-a luat copilul si l-a nenorocit pe viata?

Il mai iubesti pe dumnezeu dupa o 'binecuvantare' ca asta? Mai crezi in protectia si justitia lui?

Mai sunt doua saptamani si se vor implini 5 ani de cand fetita mea a murit...Suferinta mea a ramas mereu aceeasi, la fel de cruda cu mine. Am primit toate sfaturile posibile sa ma impac cu ideea ca nu mai este printre noi, insa as avea nevoie sa discut cu oameni care au trecut prin asta. Despre mama copilului meu nu mai stiu nimic de aproape un an, urmeaza sa ne vedem in curand la mormantul fetitei noastre si as vrea sa fiu destul de puternic sa o pot sprijini moral macar pe ea. A trecut cineva printr-o astfel de situatie? Ma puteti sfatui?

Cumplit.

Nimeni nu te poate ajuta, deadangel. Nici macar tu.

Oricine iti da sfaturile la care tu SPERI, iti vorbeste doar despre iluzii. Nu exista.

Cum am mai spus, fiecare dintre noi te compatimeste sincer, insa fiecare isi continua viata lui asa ca vei ramane singur cu gandurile si durerea ta.

Poate te-ar ajuta sa te descarci de sentimentele astea care te macina in interior. Dar tot eu am zis, sfaturile sunt niste iluzii.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Despre mama copilului meu nu mai stiu nimic de aproape un an, urmeaza sa ne vedem in curand la mormantul fetitei noastre si as vrea sa fiu destul de puternic sa o pot sprijini moral macar pe ea. A trecut cineva printr-o astfel de situatie? Ma puteti sfatui?

 

 

 

Va-ti despartit? Scuza-ma ca te intreb.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Care e sensul sa traiesti daca mori? Dar sa suferi ca sa fii mantuit? Dar sa iti doresti sanatate si sa capeti boala? Dar sa ai un copil care sa iti moara, ca in prezentul exemplu?

Prostii, Jedi.

Sensul il poti gasi singur in atitudinea fata de suferinta. Nu-ti pot spune eu sensul... nici tie... nici lui... nimanui...

E datoria fiecaruia dintre noi sa gasim sensul asta... doar asa poate deveni al nostru, doar asa ne poate vindeca, doar asa ne poate face sa transcendem durerea...

 

Poate tu crezi ca sunt prostii... dar eu cred in ce am spus... si cred pentru ca am vazut asta in viata mea...

Am vazut schimbarea din inima mea atunci cand am gasit un sens pentru suferinta tatei... cand am "inteles" de ce moare el acum... Doare la fel de tare cand ma duc acasa si-l vad cum se stinge... DAR... durerea asta e mai usor de gestionat acum...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu vreau sa dau discutiei o nota de derizoriu, nu in sensul ala spun ca sunt prostii.

 

Spune-mi Jedi, ai 'inteles' de ce moare tatal tau.

De ce?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am pierdut 2 frati si mama mea 2 copii. Toti mai mari decat mine... Durerea nu trece.. cel mult, te obisnuiesti cu ea. Indreapta'ti suferinta catre altceva... de exemplu ajuta orfanii. E doar nu exemplu. :P

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Dar tot eu am zis, sfaturile sunt niste iluzii.

 

....he....nu o lua ca pe un atac la persoana-ti..

..dar reiese din ce spui tu, ca toate postarile imprastiate de tine pe acest forum sunt in fapt niste iluzii..

...toate sfaturie bune date de parintii tai cand erai mic erau de fapt niste iluzii ale lor/tale?

hm...

sunt oameni care dau sfaturi demne de urmat si oameni care dau cu mucii in fasole...

...iar incurajarile scrise pe acest topic nu tin de "iluzoriu"...vin din compatimire, mila, durere,...etc..

fiecare isi duce la un moment dat "crucea"..iar atunci cand i se pare grea, un sfat venit din "inima", o incurajare, nu este o iluzie...eu cred ca tine de solidaritate...

...." sa nu-i dea Dumnezeu omului cat poate duce"...

..................

toate bune

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator
Acest topic este acum închis pentru alte răspunsuri.

×