observant 2737 Raportează post Postat Martie 28, 2021 Umplu soba cu lemne şi îmbrac toate hainele groase Dar numai ce beau o cană cu vin şi mă încălzesc. Oamenii spun ce frigul este insuportabil după îngheţ Dar nu îşi dau seama că există primăvară în oala cu vin.... Yang Wan-li,1127 - 1206 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
observant 2737 Raportează post Postat Martie 28, 2021 Unde este templul parfumului pătrunzător Mile şi mile de vârfuri în nori Copaci străvechi, nici o cărare evidentă Adânc în munţi de unde se aude oare acest clopot? Cascade ce se frământă, Fântâni ce susură Înghiţind pietre ameninţătoare, Lumina soarelui linişteşte pinii verzi Amurg.... La un heleşteu mă aplec Meditaţia curăţă balaurul virulent al inimii.... Wang Wei, 699–759 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
observant 2737 Raportează post Postat Martie 28, 2021 Tăietorii de lemne şi pescăruşii Ştiu cum să folosească lucrurile Ce ar face cu scaunele de lux Şi cu platformele de meditatie? Cu sandale de paie Şi un toiag de bambus Cutreier trei mii de lumi Locuind lângă apă Hrănindu-mă cu vânt An după an..... Ikkyu, 1394 - 1481 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 4, 2021 Orice le-ai spune florilor scunde nici, baremi, una nu-ţi va răspunde. Singur balonul de păpădie are să-ţi spună: Adio, adie... (Şerban Foarţă) 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 4, 2021 "eu ştiu despre singurătate exact ce mi-ai spus tu că nu este boală ci doar o depărtare uşoară ca stîngul de dreptul în vals" Florin Partene 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 9, 2021 Assisi Să faci din tristeți bucurii din nefericiri fericirea Așa-mi spune rugăciunea ce strigă-n mine Dar îmi este mai ușor să iau din lumină umbra mai ușor din zile nopțile mai ușor partea aceea care nu doare partea aceea care se dăruiește partea care se rupe care se ridică spre soare ca ceața Îmi este mai ușor să fug de mine mai ușor să mă las să mă las ca fulgul mai ușor să mă ascund Și totuși sunt clipe în care ea vine să mă călăuzească să pună mâna caldă pe mine să-mi dăruiască iubire Doar că prin sufletul ei trece un înger și pe inimă i se așază. Atila Racz Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 10, 2021 Raze X (fragment) Dacă ne uităm, totuşi, cu raze X înăuntrul bărbatului vedem oase şi umbre: petreceri-năluci şi peisaje în mişcare ca privite dintr-un avion în picaj. Vedem ochii pe care el i-a văzut, buzele pe care degetele lui le-au mângâiat, un trup ivit dintr-un anotimp al zăpezii. Şi vedem trupul gol, exact aşa cum l-a văzut el, şi ochii şi buzele pe care le-a atins, şi ştim că nu există leac. Roberto Bolano, Câinii romantici Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 10, 2021 Biografie de Lucian Blaga Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperişele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiaşi vetre fac schimb de taine cu strămoşii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveştile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea şi luna. Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat şi mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 10, 2021 Ochii-ți răvăşiți de iubire mi-ai deschis de Doru Melega De când te-am recunoscut Iubirea mi-a ieşit din matcă Şi duhul digurilor mă urmăreşte Ne-am recunoscut Şi-am dat nume timpului Atunci, el nu ştia să se nască Ne-am alungat, iubito, în unic Aproape că nu existăm Ne-am alungat Ochi străini ce luminează pe şesuri Ape Cornee pe greul lor curs Nu cunosc ochi Nu culeg în palme cuvinte Nu-mi strâng ochii în palme Nu mă pot refuza nevederii tale, iubito Sunt Geniul, iar tu Eşti Adevărul Preoteasă cu trup perfect de Spanie îndurerată Şi chip însorit de Italie Etruscă severă Şi haosul De haos se ține cu pumnii strânşi Indiscret Singur ca o țestoasă în zarea toridă Un munte de freamăt Torță târâtoare Ascunsă Pitită-n serbarea spațiului infinit Chip răsturnat Iubito, născută te crezi, În munții Argentinei Dar stelele nu te-au primit în destin Ele nu văd în tine Eşti chip înaintea haosului Iar mie, nu doar Ochii-ți răvăşiți de iubire mi-ai deschis În noaptea fără sfârşire Unica noapte În mine-i doar culoare, din mine nu iese alb Ci singurătății mele divine I-ai îmbrățişat-o pe-a ta Ne privim din străin De când ne-am recunoscut Ne privim din fântâni Săpate-n cuvinte aride Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Maeve. 6635 Raportează post Postat Mai 10, 2021 Eram un copil de Doru Melega Mă plimbam pe dealuri Şi-ngânam frânturi de imn pe toboganele-adânci Trăgeam tuburi de orgă după mine prin pădure Eram un copil Şi-nfulecam dulcețuri pe creste Şedeam mult printre cârmele vânturilor Alunecam Mă ascundeam şi râdeam Îmi răsunau în minte simpatii Prieteşuguri Trăgeam câte-un puiuț de somn la umbra mea tumultuoasă Mâncam furnici N-aveam stare Nu eram nici vesel nici trist Miroseam tot felul de plăntişoare de zenit Creşteam văzând cu ochii Nu e fericire mai mare decât să fugi de la şcoală Răsuceam ceasuri solare Eram terfelit şi săream peste câmpuri Vorbeam cu singurătatea Eram sumar îmbrăcat Şi-mi plăcea că n-are grijă nimeni de mine Ai mei nu erau nişte nefericiți Şi simțeam Şi simțeam că mai e doar o clipă ca să ştiu totul Nu iubeam natura dar ea mă iubea pe mine Mă chema Eu iubeam oraşul Iar el îmi vorbea în şoaptă Ştiam ce se-ntâmplă pe străzi şi prin case Dar nu-mi păsa de nimic Nu mă uitam în urmă Era ceva de-al invizibilului peste tot Case, oameni, mese, iubire, cărți, bomboane Ştiam că dincolo de cuvinte mai e ceva Ştiam că dincolo de toate mai e cineva nevăzut Ştiam că dincolo de toate sunt eu Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
