Sari la conținut
Forum Roportal
Stu'

O lume minunata !

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Cine poate sa nu se bucure cand aude celebra melodie "What a wonderful world" a lui Armstrong?

 

Parca prea multa amaraciune, suparare si durere pe lumea asta..ne ingropam singuri in ea.

 

Haideti sa cream impreuna un locusor de refugiu..in care sa postam ganduri frumoase, experiente placute, filmulete dragute, melodii nemuritoare, vorbe de duh , citate, revelatii, vise frumoase, idei , pasaje din carti, subiecte amuzante..etc..si tot ce credeti voi ca ar bucura si pe ceilalti sa vada, sa auda, sa simta..

 

Vreau si eu sa ma bucur de bucuria voastra ! :good:

 

http://www.youtube.com/watch?v=0JstwBQIY4Y

Editat de stupid_me
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cele mai frumoase momente ale mele sunt acele cu prietena mea :good: :hi:

Cand sunt cu ea, uit de toate problemele.

Imi place cand ma ia in brate si ma tine strans.

Imi vine sa plang de fericire. Ma simt ca il al 9-lea cer.

Deoarece simt cum persoana pe care o iubesc cel mai mult cum n-am iubit pe nimeni imi intoarce o iubire la fel de mare.

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Imi place cand plange cerul....

...Cand ploua-n mine,cand ma arde dorul...cand fortez extremele...cand mai vreau...

 

Iubesc ceea ce e acum...iubesc clipa urmatoare...chiar daca m-ar rani,as iubi-o,fiindca-i a mea!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

dupa putin timp de la moartea tatei, l-am visat.

era atat de schimbat..avea o privire atat de blanda si de senina..ochii ii zambeau si printre surasuri i se intrezarea dintisorul alb care binedispunea pe toata lumea ..era el..si mi-a intins mana

M-a dus pe terenul de tenis , locul lui preferat, si acolo am jucat amandoi ultima partida de tenis..dar..s-a oprit inainte sa jocul sa se finalizeze, spunand:

-Acum, nu mai sunt macinat de ambitii.Nu mai simt nevoia sa castig..nu mai fug dupa minge. Spune-i si la mami ca mi-e bine aici.

 

Cand m-am trezit am simtit ca tata e fericit..stiam ca acum si-a dobandit linistea

Si mai stiam ca venise in vis ca sa mi-o redea pe a mea.

:good:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Cine poate sa nu se bucure cand aude celebra melodie "What a wonderful world" a lui Armstrong?

Da...e foarte ca lumea. Eu ma bucur in fiecare zi cand ma scol dimineata si ma bucur si cand ma culc seara. E prea scurta viata ca sa nu ma bucur de ea. Avand in vedere ca am vazut moartea cu ochii si am crezut ca nu-mi mai revin, ca sotul meu a depasit un cancer sau ca era sa moara impuscat + multe altele...nu am motive sa nu ma bucur. Chiar si cand apar greutati...nimic nu poate sa ma faca sa nu ma bucur. Oricate orori s-ar intampla in jur sau mie personal este exclus sa nu gasesc SI ceva de care sa ma bucur. Prefer sa ma concentrez pe astea pozitive decat pe alea negative ca vreau sa fiu fericita. Asa m-am decis eu.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

E o poveste.

O poveste trista despre vise si idealuri.

Are un inceput oarecum vag, intins pe un fir al timpului atat de lung incat memoria oricat de buna ar fi nu ar putea ajuta cu nimic in a-l descoase.

 

 

E povestea unui copil ce avea sufletul curat si constiinta nepatata.

Un suflet naiv ce nu stia ce-l asteapta cand va pasi in lumina.

Ce mult isi dorea independenta sufletului dar nu a inteles pretul care va trebui sa il plateasca.

Nu intelegea de pretul responsabilitatii deciziilor si cat o vor costa pe ea si pe cei din jur.

 

 

 

Si anii au trecut, ploi au cazut si s-au scurs printre frunze si dale de beton, copaci au infrunzit si flori au murit, calduri si furtuni in zile si nopti pierdute pe drumuri si printre oameni.

Dar astazi reflexia din oglinda a intrebat-o.. “Cine esti tu straine?”

Dupa atatia ani tot naiva a ramas.

Cred ca e tot ce a ramas din ce a fost odata.

 

 

 

A ramas blocata in fata oglinzii.

Si-a dat seama ca nu poate da timpul inapoi, ca nu poate lua din nou alte decizii, ca nu se poate intoarce si sa aleaga alta poteca.

O poveste fara sfarsit?

Ohh nu. Nu exista asa ceva.

E doar sfarsitul unui capitol.

Viata ne va arata daca va fi o nuvela sau daca va fi un roman..

Editat de angeldust...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cum sa te poti abtine sa fii bien dispus cand il asculti pe Belafonte ? :hi:

 

E doar sfarsitul unui capitol.

 

imi place aceasta idee, ma lasa sa cred ca mereu am o a doua sansa de la viata :good:.

Editat de stupid_me

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Imi place cand ma ia in brate si ma tine strans.

 

ce frumos..

 

 

poate prea frumos sa fie si adevarat

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×