Din 3 relatii de lunga durata cat am avut, ghinion de soacra rea am avut o singura data. In 3 ani cat am fost cu baiatul, m-a terorizat. La inceput cand ne-am cunoscut era tare dragastoasa, imi daduse impresia ca ma place foarte mult si ca ma vede ca pe fiica-sa, iar eu copil naiv si mic am crezut-o (nu eram nici majora pe atunci). Cand ne-am mutat impreuna s-a bucurat (doar eu si fii-su, cu ea n-am stat). Cu timpul insa si-a dat arama pe fata. Avea cheie la casa noastra si ma pomeneam ca venea cand mi-era lumea mai draga. Parca ma pandea special sa ma prinda cu treburile nefacute prin casa, sa aiba ce sa critice.
Ulterior am realizat ca orizonturile ei erau foarte inchise, in afara de fii-su nu avea nimic important in viata ei. Sotul ii murise, era pensionata, nu avea preocupari intelectuale si isi ocupa timpul liber facand curat prin casa in absolut fiecare zi, casa ei era atat de curata ca iti era frica sa pasesti. Pierduse vreo 5 sarcini pana sa reuseasca sa pastreze una, isi dorise enorm acest copil si acum nu era nimeni suficient de bun pentru el.
Cum s-a mai spus, nu soarca repezinta de fapt problema, ci faptul ca fiul ii permite. Si mama e o soacra rea, dar cat timp eu nu ii permit sa se amestece in treburile si in casa mea, nu are ce rau sa faca.
Ce preocupari are.