Cel mai batuit loc din Bucuresti

[Sch 0]

fallen angel du-te la parlamentari...insa nu uita sa te armezi bine...cine stie ce te paste pe acolo.... :D

[ChrisTinA_WhisperWind 2]

:D eu una nu l`as ( n`as) trimite/o acolo.. :D

[Sch 0]

:D eu una nu l`as ( n`as) trimite/o acolo.. :doh:

a vrut locuri bantuite nu? :D :D

[cineva_ 0]

mama ce s-a ales din topicu asta... :D chiar daca m-am amuzat... poate cineva sa'mi spuna locuri "batuite" din hunedoara? :doh: thanks :D

[aaa1234 8]

Mooa vad ca ati scris de toate in topicu asta numa c vroiam eu sa stiu nu :yahoo:

 

Eu iti propun sa faci o plimbare nocturna printr-un cimitir la alegere, sau prin padurea Baneasa. Ma indoiesc ca vei da de fantome & shit, dar daca esti amatoare de senzatii tari s-ar putea sa-ti placa :)

Editat August 2, 2007 de Scythe

[Fall3nAng3l 0]

=))) mooa da bn le ziceti cu parlamentarii..ma gandeam sa fac o sedinta de spiritism si cica sa ma duc la parlamentarii..Imi intind plansa de spiritism si zic "daca este vreun parlamentar treaz sa dea un semn"....si raspunsul"----------pauza---------"

Eu iti propun sa faci o plimbare nocturna printr-un cimitir la alegere, sau prin padurea Baneasa. Ma indoiesc ca vei da de fantome & shit, dar daca esti amatoare de senzatii tari s-ar putea sa-ti placa :good:

Nu cred ca prin cimitir poti sa intalnesti spirite...deobicei le intalnesti in locul in care au murit... SI NU SUNT FATA ;) Editat August 3, 2007 de Fall3nAng3l

[HellenaJ 4]

"Stam la intersectia a doua stradute,luminate slab de un felinar ramas printr-o minune nespart.Suntem undeva in preajma Pietii Dorobani.Ma uit incordat de-a lungul stradutei strajuite de castani uriasi,ce se ghicesc in semiintuneric.La inceput,nu deslusesc nimic.Apoi,parca disting zumzetul slab al unui motor.Intai mi se pare ca zgomotul masinii vine dinspre sosea,dar se aproprie tot mai mult si incep sa imi dau seama ca masina ruleaza pe straduta direct spre noi.Scrutez cu privirea strada din fata mea;este la fel de pustie ca si acum cateva minute..

Ma cuprinde o groaza inexplicabila:zgomotul se apropie.Deslusesc clar uruitul domol si uniform la unui motor puternic de automobil.Privirea mea incearca sa distinga aceasta masina invizibila.Iata,zgomotul se apropie,trece prin dreptul nostru,se indeparteaza.Strada este inca pustie,ca orice straduta dintr-un oras care doarme linistit la ora doua noaptea..

Intre timp automobilul invizib s-a oprit la vreo douazeci de metri mai incolo,la intrarea slab luminata a unui bloculet cu doua etaje.Motorul puternic functioneaza in gol.Ceea ce se intampla dupa aceea ma ingrozeste si mai mult:aud zgomotul unei portiere deschise,pasi cadentati,parca ai unui militar,o voce joasa si calma(nu reusesc sa disting cuvintele).Portiera se tranteste,aud motorul ambalandu-se si...masina porneste,apoi se indeparteaza.In strada pustie ramanem numai noi.Acest"spectacol"misterios nu dureaza decat vreo doua minute si,probabil,tot atata timp am stat tintuiti locului..

Vilisoara in dreptul careia s-a oprit masina invizibila este cunoscuta printre locuitorii cartierului drept:"casa calaului".Pana nu demult,aici a locuit un sangeros tortionar comunist,colonelul A.C. Ce anume,ce forte dincolo de intelegerea noastra il recheama din infern pe calau,din cand in cand,acasa,in masina lui fantomatica?Greu de spus.Potrivit afirmatiilor prietenului meu,aparitiile acestei fantome sinistre sant destul de rare,dar au o anumita periodicitate..",Vadim Galche

[ma-o 27]

poate ai patruns in zona crepusculara, sau poate il rechema din infern cei care au suferit si nu isi gasesc odihna,

daca exista ceva, elnu isi va gasi niciodata odihna, va b

[HellenaJ 4]

"In vremea lui Ceausescu,pe strada Parfumului nr.20,intr-o casa modesta,cu o curte mica,in care latra intruna un caine slab si nefericit,o casa neingrijita,cu tencuiala cazuta,lasand sa se intrevada caramida veche,trandafiriu-galbuie,o casa cu fatada vopsita in verde spalacit,cu ferestrele zabrelite de teama tiganilor din zona,locuia o pereche ciudata.O femeie vesnic indoliata si un barbat mereu ocupat cu repararea unei motociclete cu atas,clasicul Zundap,ramasa probabil ca amintire de pe urma vreunui Hans ce trecuse,prizonier,pe undeva pe aici,venind cu vehicul cu tot de pe frontul sovietic..Femeia in doliu era incredintata de faptul ca asasinii surorii ei o urmaresc fara incetare.Biata femeie murise intr-un groaznic accident de masina,petrecut pe soseaua Bucuresti-Snagov.Un bolid negru,spulberase,pur si simplu,viata celei ce traversa,pasnica,soseaua,purtand o sacosa cu rosii proaspete.Asasinii pareau sa fie persoane sus-puse.Din cand in cand,niste civili o vizitau pe sora femeii moarte,sfatuind-o sa nu sufle o vorba,ca astfel va avea si ea acelasi sfarsit.

Era,desigur,un mare gest de incredere al femeii in doliu,care-mi spunea toate astea in fata casei cu numarul 20,terorizata de microfoanele pe care le-ar putea avea inauntru.Si o mai teroriza ceva:o fantoma care bantuia,aproape noapte de noapte,prin pod,fasaind hartii..

Prin anii 1930-1940,in casa de pe strada Parfumului 20,traise un poet:Ilarie Voronca.El era,desigur,proprietarul foilor ce "fosneau noapte de noapte"in podul pustiu..Numai ca Ilarie Voronca nu murise in casa din strada Parfumului,ci,asa cum ne incredinteaza George Calinescu,"...la Paris,unde s-a sinucis in zorii zilei de 5 aprilie 1948..".

Britanicii stiu ei ce stiu,Scotia are 2000 de castele,si toate-ori aproape toate-sunt bantuite de stafii-adica de spiritul celor ce au locuit intre acele ziduri,s-au plimbat prin poienile si padurile ce imprejmuiesc si azi castelele,au iubit,au plans,au suferit,au fost bolnavi si au murit striviti de pietrele ce alcatuiesc acele ziduri..Asa ca, desigur,femeia avea,si ea,dreptatea ei.Dupa moarte,autorul "Micului manual de fericire perfecta",dar si al volumului"Plante si animale"(ilustrat de insusi Brancusi),Edy Mercus adica Ilarie Voronca,se va fi intors de multe ori pe locurile unde a fost fericit alaturi de iubita lor sotie,Colomba,in Bucurestiul pitoresc,rafinat,tandru si crud al tineretii lui,ocrotite de prietenia-pe atunci a tanarului Geo Bogza.

Acum,cand perechea ciudata a disparut,cand imobilul de la nr.20-lipsit,si azi,de "placa memoriala"-va fi,se pare,refacut de niste oameni cu bani care au luat tot"coltul"strazii intru"valorificare",spiritul lui Edy Mercus va rataci si mai nelinistit pe strada tineretii lui.Noaptea mai ales,in podul casei lui,cauta vreun vers uitat.",Silvia Kerim