Am un prieten care termina facultatea de psihologie, si vrea sa fie psiholog in viitor. Ei bine, omul are un mod de a se interesa de anumite lucruri, intr-un fel foarte lipicios, de zici ca e vorba de familia lui, de casa lui, un interes iesit din comun ca si cand ar fi problemele lui, dar FALS, iti dai seama dupa o anumita perioada. Pare foarte interesat, e prietenul cel mai bun cu tine, desi te cunoaste de o zi. Te intreaba ce fac parintii, de parca e prieten cu ei de-o viata, cum iti merge cu una cu alta, ca si cand stie despre ce e vorba si a fost de la inceput in mijlocul problemelor. O perioada de timp ii prosteste pe toti, dar mai devreme sau mai tarziu, toti se prind de falsitatea lui.
Acum problema, in toate demersurile lui, explicatiile lui, le infloreste de numai. Are tot felul de explicatii, una mai frumoasa ca alta, n-ar zice o data adevarul gol golut. Mereu trebuie sa teasa o noua poveste despre o anumita problema, efectiv, de ani de zile nu l-am simtit si vazut vreodata sa fie sincer. Alt exemplu, imi povesteste mie ceva, apoi mai tarziu in oras altor prieteni le relateaza despre acelasi lucru, dar tot altceva le spune, tot avioane
, si ori crede ca mie imi place sa-i fiu complice, ori chiar nu-si da seama ca minte. NU POATE FI SINCER. Daca are ceva de zis la trei persoane, separat, cei trei au trei povesti diferite.
Ii rog pe cei care au cunostinte in genul acesta de afectiuni, probleme, sa scrie doua trei randuri, despre aceasta, fiindca e un baiat de milioane, insa cred ca nu-si da seama de faptul ca minte, si nu stiu cum sa abordez situatia.
