flori de camp 33 Raportează post Postat Aprilie 3, 2007 dar vezi tu,eu deja am trecut prin asa ceva.cu parintii mei...si nu as mai putea trece inca o data!nu as ma iputea trai in scandaluri si ura!nu stiu de ce as fi in stare!si ma gandesc ca daca in acele momente nu va fi de acord cu divortul si voi fi obligata sa traiesc langa el in aceste conditii!?si ce mi-ai spus tu,ar insemna sa nu ma mai casatoresc niciodat!pt ca intotdeauna am simtit asa! fiecare isi traieste ce are de trait. e bine sa inveti din greselile altora si in special ale parintilor tai. lasa deoparte trauma data de divortul lor si cauta sa intelegi unde au gresit ei, ca tu sa eviti acele greseli. luand in considerare cele spuse de tine, ar insemna sa nu te casatoresti niciodata. eu una cred ca atunci cand vei gasi persoana potrivita, vei uita aceste "ganduri". gandeste-te ca uneori un divort e mai nimerit si benefic decat continuarea relatiei ca nu merge. si daca ai tai au avut probleme si au divortat, nu inseamna ca vei avea neaparat si tu. si la urma urmei, totul tine de forta interioara, dorinta ta de a/ti trai viata, de a fi fericita. am trecut printr-un divort foarte urat dar asta nu m-a impiedicat sa cred in continuare ca totusi intr-o buna zi voi fie fericita si voi avea viata pe care o doresc. si am acum tot ce mi-am dorit. :cheer: Bafta :yahoo: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Llonelly 73 Raportează post Postat Aprilie 10, 2007 fiecare isi traieste ce are de trait. e bine sa inveti din greselile altora si in special ale parintilor tai. lasa deoparte trauma data de divortul lor si cauta sa intelegi unde au gresit ei, ca tu sa eviti acele greseli. luand in considerare cele spuse de tine, ar insemna sa nu te casatoresti niciodata.eu una cred ca atunci cand vei gasi persoana potrivita, vei uita aceste "ganduri". gandeste-te ca uneori un divort e mai nimerit si benefic decat continuarea relatiei ca nu merge. si daca ai tai au avut probleme si au divortat, nu inseamna ca vei avea neaparat si tu. si la urma urmei, totul tine de forta interioara, dorinta ta de a/ti trai viata, de a fi fericita. am trecut printr-un divort foarte urat dar asta nu m-a impiedicat sa cred in continuare ca totusi intr-o buna zi voi fie fericita si voi avea viata pe care o doresc. si am acum tot ce mi-am dorit. :tease: Bafta :- si daca voi vrea sa divortez si nu voi putea?am inteles ca trebuie sa ai martori si un motiv solid.nu stiu daca abuzul emotional este acceptat,iar daca el va avea grija sa se intample doar in intimitate...inchipuie-ti.am prietene care au fost pacalite.la inceput numai "lapte si miere".si dupa casatorie,la doua-trei zile,schimbat total.un caz l-am vazut cu ochii mei! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mallorca 1 Raportează post Postat Aprilie 11, 2007 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
singer 0 Raportează post Postat Aprilie 13, 2007 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
h_sq 122 Raportează post Postat Aprilie 14, 2007 Draga Singer, am postat la cap. Psihologie, tema ,,Divortul" - deci gasesti acolo detalii despre mine. Azi e mai ,,simplu" divortul, in sensul in care degeaba una dintre parti nu este de acord, tot se desface casatoria. Divort ,,de comun acord" nu exista, decat in cazul in care a trecut 1 an de la casatorie si nu exista copii. Daca exista copii, desigur ca trebuie invocat un motiv serios - si nu merge cu ,,nepotrivire de caracter"... mai ales dupa mai multi ani. Daca tot se pronunta divortul (fie ca doreste o parte sau nu), cel mai elegant (ca nu are rost amanarea la infinit cu martori - oricum trebuie martori - daca ,,rezultatul" e acelasi) , repet in situatia in care exista copii, este ,,neintelegeri in ceea ce priveste educatia copiilor". Viata e pentru oamenii puternici. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Aikaterine 0 Raportează post Postat Aprilie 21, 2007 am stat mai bine de 4 ani cu cineva. apoi ne-am gandit la casatorie...si cand sa fie...n-a mai fost! Si bine imi pare ca nu m-am pripit ca sa trec apoi printr-un divort. Oricum, dupa atata timp, chiar si doar despartirea a fost destul de dureroasa iar cand imi aduc aminte de el, ma gandesc ca la un fost 'sot', pt ca am locuit impreuna si ne-am implicat ca si cum am fi fost deja 'luati' cu acte. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Llonelly 73 Raportează post Postat Aprilie 23, 2007 si atunci ce e de facut?nu ai incotro decat sa deschizi bine ochii si sa stii cam tot ce tine de acest subiect(legislatie etc..)...bafta! Draga Singer, am postat la cap. Psihologie, tema ,,Divortul" - deci gasesti acolo detalii despre mine. Azi e mai ,,simplu" divortul, in sensul in care degeaba una dintre parti nu este de acord, tot se desface casatoria. Divort ,,de comun acord" nu exista, decat in cazul in care a trecut 1 an de la casatorie si nu exista copii. Daca exista copii, desigur ca trebuie invocat un motiv serios - si nu merge cu ,,nepotrivire de caracter"... mai ales dupa mai multi ani. Daca tot se pronunta divortul (fie ca doreste o parte sau nu), cel mai elegant (ca nu are rost amanarea la infinit cu martori - oricum trebuie martori - daca ,,rezultatul" e acelasi) , repet in situatia in care exista copii, este ,,neintelegeri in ceea ce priveste educatia copiilor".Viata e pentru oamenii puternici. Insolit,spune-mi te rog,pe parcursul divortului esti obligata sa traiesti impreuna cu el?daca sunt copii,spre exemplu!ce e de facut?imi pot lua copilul pentru a ne muta pana se pronunta divortul?sau te poate "baga" la parasire de domiciliu? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
